Mare noroc avem noi romanii ca suntem in bune relatii cu turcii, bulgarii, grecii, italienii, dar si cu polonezii, egiptenii, chiar cu columbienii. Cum altfel, am putea sa ne bucuram ochii si sa ne satisfacem poftele culinare cu legume timpurii sau cu cirese si capsuni la fel de timpurii sau cu mere si pere bine coapte, fara pete ? Nu se pune problema daca gustul nu este pe masura dorintelor noastre, ale celor mai in varsta, cand tancii nostrii scancesc din toti rarunchii – vrem si noi …. Parintii si bunicii in special, baga adanc mana in buzunare si cumpara, acolo ….. , de pofta, chiar daca pretul depaseste 10 -15 lei/ Kg. Ce nu facem pentru fericirea micutilor nostri !?

Calatorind prin tara ! In urma cu 2 saptamani am fost in vestul tarii, pe un drum destul de lung, de cca. 400 Km, serpuind pe malul Oltului sau printre dealuri pitice si prin campii intinse.

Nu vreau sa fiu carcotas si sa arunc cu rautacisme in stanga si in dreapta. Cele mai intinse terenuri arabile erau nelucrate, acoperite de otava. Numai prin jurul caselor (de altfel destul de rasarite) se observa truda proprietarului in gradina de legume. Nu tu sere si/ sau solarii intinse cat vezi cu ochii, nu tu depozite de cereale, fructe sau legume. In camp, nici vorba de rasaduri plantate pentru legume.

Firav, se iteau ceva lanuri galbene, cu rapita, iar la marginea lor cateva remorci cu stupi. Erau si cateva terenuri arate si semanate, pe care se astepta sa rasara porumbul. Nu tu lanuri verzi cu grau de toamna, cu spice inalte de 15-20 cm sau lanuri cu floarea soarelui deja facand tulpina sau lanuri verzi cu orz, ovaz sau soia.

Mici turme de oi pasteau pe terenuri intinse de pasune, cu stana amplasata la mijloc, printre rare si mici livezi de pomi fructiferi.

Am mai vazut cateva balti (private, probabil) cu grupuri de pescari pe maluri, ca tot este pescuitul interzis.

Ceva de remarcat ! Doar cateva cirezi de vite aratoase, bine hranite, puteai sa remarci cu placere. Pe marginea drumului se distingeau mai multe tarabe/ chioscuri cu branzeturi si cascaval.

Era sa uit tocmai de cele cateva terenuri cultivate cu cartofi, care dadeau in floare. Peste vreo luna, probabil, se vor recolta si cartofi noi.

In toata tara, situatia este identica ! Agricultura in general, legumicultura si silvicultura in special, in prezent, sunt doar niste notiuni invatate la scoala, practicate ocazional, de catre batrani si din ce mai rar de catre tineri, in cadrul unei agriculturi de subzistenta. La scoala, am invatat ca Romania era denumita granarul Europei. Doar zootehnia si oarecum piscicultura, se pare, ca se misca. Unde o fi oare, programul pe termen lung al agriculturii romanesti (in dezbatere publica), ca sa accesam fondurile europene ? Dupa cum se vede in camp, se pare ca este numai pe hartie, ascuns prin sertarele Ministerului agriculturii, daca o fi, cumva si pe hartie.

Ramane o intrebare veche si din pacate, mereu actuala ! Ce ne dorim de fapt, noi romanii, prin alesii nostri, pentru noi si pentru copiii nostri ?

Daca tot am gasit in piata, cartofi noi la 3 lei/ Kg (adusi din Egipt), am decis sa-i folosesc intr- o reteta draga mie si familiei mele.

Ingrediente de trebuinta in reteta: cartofi noi, oua de gaina (proaspete), unt proaspat, branza dulce (de vaca), telemea (de oaie), cascaval afumat, smantana grasa, marar verde, sare grunjoasa, piper boabe.

Cartofii noi (bine spalati si curatati cu buretele din sarma) se fierb in coaja si se lasa sa se raceasca.

Cartofii noi, fierti, se feliaza in bucati de 1-1,5 cm grosime.

Se unge un vas de copt (din sticla termorezistenta), cu un strat consistent de unt proaspat (cumparat de la ciobani, din piata).

Se asterne un strat din felii de cartofi noi, fierti, pe fundul si pe marginile vasului de copt.

Branza dulce si branza sarata (cumparate de la ciobani, din piata) se amesteca cu ouale si smantana grasa (cumparate de la precupete, din piata) si cu mararul verde, tocat marunt. Se foloseste o lingura cu coada lunga.

Pe stratul de cartofi se aseaza umplutura – amestecul de branza, smantana, oua si marar.

Deasupra umpluturii se aseaza felii de cartofi fierti.

Cascavalul afumat se da pe razatoarea mare.

Deasupra stratului de cartofi noi, fierti, se imprastie o portie generoasa de ascaval afumat.

Pentru un gust deosebit, spre zambetul parsiv, al gurmetilor profesionisti ! Nu este nicio greseala daca se bat 2-3 oua de gaina, care se asezoneaza, dupa gust, cu sare grunjoasa si piper boabe proaspat macinat. Ouale batute se adauga peste cascavalul afumat sau direct pe stratul de felii de cartofii noi, inainte de a se pune cascavalul.

Vasul de copt se introduce in cuptorul incins al aragazului, la foc potrivit. Coacerea este gata atunci cand preparatul este rumen la suprafata, iar cascavalul s-a topit si formeaza o crusta omogena.

Preparatul se lasa sa se odihneasca 5 minute, timp in care grasimea va intra in cartofi, fragezind-i. Deasupra, preparatul este crocant, iar mirosul branzeturilor folosite se raspandeste in toata bucataria.

Savoarea acestui preparat este garantata. Gurmanzii de pretutindeni inteleg ce vreau sa spun.

Preparatul se serveste cald, cu smantana deasupra, la cina.

Un pahar de vin alb, sec, rece, merge de minune. Chiar un pahar de bere nu trebuie refuzat.

Acest preparat poate fi servit si ca garnitura la o friptura de porc, pregatita la cuptor sau la gratar.

De avut in vedere ! Prin targuri, iarmaroace, piete, macelarii sau hale de carne au inceput sa apara puncte de vanzare cu produse traditionale, romanesti. Gasesti afumaturi si tot felul de preparate traditionale din carne, branzeturi de tot felul, smantana si unt proaspat. Nu le ocoliti, chiar daca pretul este putin mai mare decat la celelalte boxe sau decat prin market. Pretul este compensat de calitatea superioara a produselor si de gustul savuros, al acestora.

Pofta buna voi frati gurmanzi si voi frati gurmeti de pretutindeni, oriunde va veti afla pe mapamond ! Daca veti cumpara cat mai des produse traditionale romanesti, incurajati micii producatori sa investeasca, sa devina rentabili si astfel sa scada si preturile.