Sfecla rosie este mai putin folosita in bucataria romaneasca. Tarziu am aflat ca sfecla rosie se poate consuma si cruda, data pe razatoare, asezonata cu sare grunjoasa si piper boabe proaspat macinat, amestecata dupa gust cu ulei de masline si zeama de lamaie sau ulei de masline cu otet din vin de 9 grade sau ulei de masline cu otet balsamic. Daca iti place dulce-acrisor folosesti otet balsamic. Daca iti place doar putin acrisor, folosesti zeama de lamaie, iar daca acru este preferatul tau, folosesti otet din vin indoit sau nu cu apa rece.    

Bunica sotiei pregatea ciorba din frunze de sfecla rosie. In familia mea nu imi amintesc sa fi mancat cand eram copil ciorba din frunze de sfecla rosie. Mi-am propus sa incerc si eu intr-un viitor apropiat, cand vor aparea pe piata frunzele crude de sfecla rosie, sa fac o supa crema, a carei culoare va fi cu siguranta imbietoare.    

Toate ingredientele din salata (sare, piper, ulei, otet/ zeama de lamaie) amestecate si batute cu telul formeaza un mix care adaugat peste sfecla coapta/ fiarta, taiata rondele sau data pe razatoare si amestecat cu nadejde, formeaza o salata minunata, care se poate consuma si goala, cu paine calda, in zilele de post sau drept garnitura la cartofi prajiti in ulei (tot in zilele de post) si la fripturi de porc sau fripturi de berbec, pregatite pe gratar, la cuptor sau la tigaie.

Variante de salata din sfecla rosie de neocolit ! In salata, in loc de “acritura” se poate folosi ulei de masline si mujdei de usturoi verde. La fel de deliciosa este salata daca folosesti sfecla rosie, ulei de masline si hrean proaspat dat pe razatoare.

Salata din sfecla rosie coapta pe capac gratar.

Salatei din sfecla rosie ii poti da o nuanta de culoare folosind patrunjel verde taiat mai mare sau frunze de busuioc verde, taiate marunt.

Sfecle spalate si uscate pentru salata de sfecla rosie.

Daca tot ai pus gratarul cu capac pe flacara aragazului pentru o friptura din ceafa sau fleica de porc, nu poti rata ocazia sa folosesti capacul gratarului ca pe o plita calda si sa coci pe capac niste sfecla rosie.

Sfecla rosie cu coaja cu tot si cu frunzulitele tinere se taie in bucati potrivite ca marime (pentru a se coace o data cu frigerea carnii) si se aseaza pe 2-3 straturi de folie din staniol. Se adauga peste bucatile de sfecla ulei de floarea soarelui, sare grunjoasa si piper boabe proaspat macinat. Se amesteca ingredientele.

Sfecla rosie taiata bucati pentru copt in folie pentru salata din sfecla rosie coapta pe capac gratar.

Se impatureste bine folia din staniol astfel incat sa nu curga sucul format la coacerea sfeclei si se aseaza pachetul format pe capacul gratarului.

Pachetel cu sfecla rosie asezat pe capac gratar pentru salata din sfecla rosie coapta de capac gratar.

Putina atentie nu strica !  Cand ridici capacul gratarului pentru a intoarce carnea, nu uita de pachetelul de pe capac. Manevreaza cu grija capacul gratarului (folosind parghia cu care este dotat gratarul nu improvizatii, luat fiind de valul pregatirilor culinare        ), sa nu scapi pe jos pachetelul cu sfecla, care in afara ca face destula mizerie in bucatarie (si consoarta este cu ochii pe tine         ), staniolul se poate rupe, iar sfecla iti poate cadea pe picioare sau pe maini si cu siguranta arsurile temice nu iti vor aduce bucurii.   

Nu uita ! Cand desfaci folia de staniol, aburii formati la coacerea sfeclei te pot parli pe maini.    

Sfecla coapta pentru salata din sfecla rosie coapta pe capac gratar.

Daca sfecla este tanara si ai spalat-o bine, nu este nevoie sa cureti coaja sfeclei coapte.

Bucatile de sfecla coapta se pun intr-un castron mai mare si se asezoneaza (daca mai este nevoie) cu sare grunjoasa si piper boabe, proaspat macinat. Se adauga ulei de masline si “acreala” preferata peste bucatile de sfecla calda. Se amesteca ingredientele si se acopera castronul cu un capac. Se lasa la macerat cateva minute, sa se aseze gusturile.

Salata de sfecla rosie se poate servi impreuna cu o friptura din fleica de porc la gratar si cartofi prajiti (vezi reteta).

Fleica de porc la gratar cu cartofi prajiti.

Salata din sfecla rosie se poate pastra la frigider, mai multe zile, intr-un borcan cu capac etans.

Pastrare la frigider salata din sfecla rosie coapta pe capac gratar, gata preparata.

Pofta buna frati gurmanzi de pretutindeni oriunde va veti afla pe mapamond ! Chiar daca ma repet, indemnul ramane actual – fiti curajosi in bucatarie - inventati, incercati, imbunatatiti, nu abandonati o reteta pana nu veti fi multumiti de gustul preparatului vostru. Numai cei curajosi vor avea rezultate pozitive, dar si multe satisfactii.

Cand foamea face ravagii, nu stii pe unde sa scoti camasa, arunci o geana prin frigider si prin camara, apelezi de urgenta la retete rapide, fara a uita insa de preferintele tale si ale celor din jur.

Zis si facut. Ce poate fi mai rapid de mesterit in bucatarie, decat o omleta. Timpul desi scurt in care prepari reteta este suficient pentru ca foamea sa te arda la stomac si sa navalesti in farfurie imediat ce este gata preparatul tau.

Ingrediente de trebuinta in reteta: oua, porcarele (carne si carnati afumati), verdeturi, smantana grasa si lapte dulce, cumparate de la ciobani, cascaval/ branza telemea de oaie.

In drum spre casa, am trecut prin piata (este drumul meu cel mai scurt spre casa          ) si am cumparat ceapa verde, usturoi verde si marar verde, ridichi de luna.

Omleta cu porcarele, ceapa si usturoi verde.

Am luat din balcon un borcan cu porcarele pentru iarna, tinute in untura, din cele facute in toamna (vezi reteta).

Borcane cu porcarele puse in untura topita.

Trebuie stiut ! Se scoate din untura doar cantitatea de porcarele pe care o vei folosi, lasand cateva minute borcanul in care untura este inchegata (alba ca zapada), langa un ochi deschis al aragazului sau cca. o jumatate de ora la temperatura din bucatarie. Nu trebuie sa se topeasca untura, doar cat sa se moaie putin pentru a putea scoate porcarelele din untura, folosind o lungura sau o furculita, pe care le manevrezi cu atentie sa nu rupi bucatile de carne sau carnatii.    

Porcarele scoase din untura pentru omleta cu porcarele, ceapa si usturoi verde.

Nu uita ! Borcanul cu porcarele la untura o data desfacut se pastreaza in frigider, la rece, pentru a nu risca sa rancezeasca carnea si carnatii.    

Carnatii si carnea, afumate si tinute in untura topita si inchegata, se incalzesc intr-o tigaie. Porcarelele se portioneaza dupa dorinta, pofta si “graba” fomistica a fiecaruia.

Incalzirea carnatilor si a carnii afumate, tinute in untura, pentru omleta cu porcarele, ceapa si ustruroi verde.

Se adauga ceapa uscata si ceapa verde taiate solzi. Se caleste ceapa impreuna cu porcarelele in timp ce acestea se incalzesc.

Calire ceapa si incalzire porcarele pentru omleta cu porcarele, ceapa si usturoi verde.

Se bat cateva oua de gaina, proaspete, din cele cu galbenusul portocaliu (doar trebuie sa arate si apetisant, omleta, nu ?), cumparate de la precupete din piata. Se adauga sare grunjoasa, piper boabe proaspat macinat, o lingura zdravana de smantana grasa (cumparata de la ciobani), cateva cuburi de cascaval afumat sau branza telemea de oaie si cateva picaturi de lapte dulce. Se bat toate ingredientele impreuna, cu telul sau cu o furculita. Se presara marar verde si/ sau patrunjel tocat fin.

Oua, bucatele de cascaval, patrunjel verde, smanatana pentru omleta cu porcarele, ceapa si usturoi verde.

Se adauga in tigaie usturoiul verde, tocat fin, fara a-l cali.

Ouale batute se rastoarna peste porcarelele din tigaie. Se continua coacerea la foc mare.

Adaugare oua batute pentru omleta cu porcarele, ceapa si usturoi verde.

Urmeaza o manevra periculoasa, nerecomandata decat celor deja initiati in ale manevrarii ustensilelor din bucatarie ! Cand omleta se desprinde de marginile tigaii, se ia tigaia de pe foc cu o mana, se acopera tigaia cu un capac plat din inox (capacul sa fie putin mai mare decat tigaia) cu cealalta mana, se rastoarna omleta din tigaie cu tigaie cu tot (folosind mana care tine tigaia), tinand apasat capacul sub tigaie (cu mana cu capacul), se intoarce tigaia goala si se “prelinge” usor omleta de pe capac, la loc, in tigaie, folosind mana care tine capacul. Se continua coacerea omletei si pe cealalta parte.    

Cam complicata explicatia manevrei ! Sper ca s-a priceput exact si nu o sa se intample accidente in bucatarie.         Ce s-ar putea intampla ? Preparatul cald (si ceva untura fierbinte) iti poate cadea pe maini sau pe jos, in bucatarie. Daca pe maini este dureros, ustura putin, dar trece repede (punand mainile 5 minute sub un jet de apa rece si apoi ungandu-le cu ulei de floarea soarelui sau cu o alifie pentru arsuri termice), “aterizarea” omletei pe podeaua bucatariei este o adevarata tevatura, plina de reprosuri – incepe caterinca din partea consoartei, se amuza copii si tu ca mare sef ce te consideri, pari incurcat (vorba vine).          

Omleta se orneaza cu feliii de ridichii rosii, de luna, care au invadat piata. Totusi, NU credeti ce scrie pe afisele de pe tarabe - legume romanesti. Este un slogan des intalnit prin piete, mincinos si nepedepsit de catre autoritati, care se complac si nu iau masuri pentru reclama mincinoasa. Dar de fapt si de drept, nu ne obliga nimeni sa cumparam.          Intamplator sau nu, ridichile de luna aflate acuma pe tarabe chiar au gust bun.

Pofta buna frati gurmanzi de pretutindeni, oriunde va veti afla pe mapamond ! Incercati sa preparati orice reteta va trece prin cap. Folositi la maximum toate ingredientele pe care le aveti prin frigider, camara, balcon, etc. Daca aveti timp, faceti planurile anterior si cumparati ingredientele pe care le doriti. Pofta vine mancand. Nu strica niciodata, ca atunci cand plecati la cumparaturi, la sfarsit de saptamana, sa aveti o lista la voi care sa contina si ingrediente pentru cazuri de avarie (lipsa de timp, foame agasanta, oaspeti neanuntati, etc.). Fiti prevazatori si nu veti da din colt in colt in nicio situatie.

La inceput, cand am descoperit fructele de mare, nu eram convins ca voi deveni rapid un fan declarat al acestora. Motivul era simplu: nu stiam sa le prepar. Prin ziarele care faceau reclame la fructele de mare care se gaseau prin rafturile din market-uri nu apareau decat retete prezentate destul de vag, fara a se preciza lucrul esential: decongelarea acestora inainte de preparare, respectiv limitarea la minimul necesar a timpului de preparare.

Cum pretul fructelor de mare congelate (de pretul celor refrigerate, nici nu indraznesc sa amintesc) este destul de piperat pentru buzunarul consumatorului obisnuit, gustul indoielnic al preparatelor mele la inceput de cariera in ale pregatirii acestora, m-a facut sa renunt o perioada de timp, pana am descoperit o emisiune a unui faimos bucatar profesionist, de la care am aflat secretul decongelarii fructelor de mare si limitarea timpului de prelucrare.

Secretul decongelarii fructelor de mare ! Sper sa nu se supere don Marianno, daca voi impartasi acest secret tuturor gurmanzilor in devenire, dornici sa se delecteze cu gustul rafinat al retetelor cu fructe de mare. Fructele de mare se decongeleaza prin soc termic, adica se introduc pentru 15-20 de secunde in apa fiarta, se lasa la scurs intr-o sita, apoi se asezoneaza cu piper boabe, proaspat macinat si zeama de lamaie. Se pastreaza la rece, in frigider, 10 minute si apoi se prepara, fara a se exagera cu prajirea/ coacerea/ mentinerea pe gratarul incins, doar atata timp cat fructele de mare sa se moaie usor.          Cel mai simplu de apreciat timpul de preparare este la creveti, acestora li se inrosesc cozile.

Ce am descoperit singur ? Daca prepararea fructelor de mare se face prin prajire, socul termic se poate realizeaza si prin punerea in tigaia incinsa a unui amestec de ulei de masline si unt proaspat, in care se adauga fructele de mare congelate. Asezonarea cu piper boabe proaspat macinat si zeama de lamaie se face direct in tigaie. Gustul preparatuli nu are de suferit. Asa scurtezi si timpul total de preparare al retetei.    

Tocana din fructe de mare si peste.

Ingrediente de trebuinta in reteta:  un pachet de fructe de mare amestecate (scoici, surimi, creveti, calamari, sepia, caracatita, etc.), doi pesti (de preferat biban autohton), ceapa uscata, usturoi uscat, patrunjel verde, suc de rosii (vezi reteta suc de rosii cum face sotia mea), rosii uscate, conservate in ulei de masline (vezi reteta rosii deshidratate, conservate in ulei), ulei de masline, unt proaspat, sare grunjoasa, piper boabe, o conopida.

Ceapa si usturoiul se taie feliii subtiri. Rosiile deshidratate se taie marunt.

Ceapa si usturoi tocat, rosii uscate pentru tocana din fructe de mare si peste.

Pachetul cu fructele de mare congelate se tine la temperatura camerei cateva minute, fara a se astepta decongelarea.

Pachetul cu fructe de mare congelate si sucul de rosii pentru tocana din fructe de mare si peste.

Bibanul proaspat, necuratat de solzi (cine reuseste sa-l curete de solzi are un merit deosebit, fiind bun de premiat          ) se prajeste intr-un amestec bine incins, din ulei de masline si unt proaspat.

Mic secret pescaresc de aceasta data ! Prepararea bibanului si linului (pesti cu sozi mici, foarte tari, greu de indepartat prin curatate cu cutitul) facuta in pielea cu solzi a acestor pesti confera retetei un gust deosebit, fiind practic o coacere innabusita in crusta.

Biban prajit pentru tocana din fructe de mare si peste.

Oarece secret ! Bibanul romanesc, salbatic, nu se gaseste toata ziua prin galantare. Daca ai fost prevazator si ai cumparat mai mult biban cand ai gasit si l-ai pastrat curatat in congelator, bibanul congelat inainte de a-l praji se lasa la temperatura camerei sa se decongeleze. Pestele congelat nu se pune in apa rece pentru decongelare, deoarece se moaie si prin prajire carnea acestuia va deveni fada.

Ceapa si usturoiul se calesc in ulei de masline bine incins, la foc mic, pana se moaie ceapa. Usturoiul se adauga mai tarziu pentru a nu se rumeni si pentru a nu se amari preparatul.

Ceapa si usturoi calit pentru tocana din fructe de mare si peste.

Rosiile deshidratate si sucul de rosii se adauga peste ceapa si usturoiul calite.

Adaugare suc de rosii si rosii deshidratate pentru tocana din fructe de mare si peste.

Se amesteca cu o lingura de lemn pana se omogenizeaza continutul amestecului din tigaie.

Fructele de mare se adauga inghetate in sosul de rosii fierbinte. Decongelarea fructelor de mare se va face treptat datorita caldurii sosului de rosii.

Fructele de mare se adauga congelate in sosul pentru tocana din fructe de mare si peste.

Nu se amesteca pentru a nu se rupe fructele de mare si a strica astfel tot fasonul preparatului.    

Bibanul prajit se desface cu cutitul, in doua bucati, pe burta pestelui. Carnea alba a bibanului se desprinde usor din pielea pestelui. Se indeparteaza sira pestelui si eventualele oscioare ramase in carnea acestuia.

Alegerea carnii de biban pentru tocana din fructe de mare si peste.

Carnea pestelui se asezoneaza cu sare grunjoasa, piper boabe proaspat macinat si zeama de lamaie.

Carnea de peste se adauga in sosul de rosii in care anterior s-au pus fructele de mare.

Adaugare peste in sosul de rosii pentru tocana din fructe de mare si peste.

Se adauga patrunjel verde tocat marunt si se amesteca cu grija pentru omogenizarea ingredientelor.

Adaugare verdeata pentru tocana din fructe de mare si peste.

Pentru un gust deosebit se stropeste preparatul cu cateva picaturi de vin alb, sec.

Doar pentru gurmanzii veterani ! Daca este nevoie se mai adauga dupa gust, zeama de lamaie si piper boabe, proaspat macinat. Cine doreste putin iute, poate presara un amestec de boia iute si boia dulce, dupa gust.     

Sanatatea mesenilor sa fie pe primul plan ! Nu exagerati cu sarea deoarece fructele de mare sunt deja sarate, fiind “colectate” din apa sarata.    

Preparatul se serveste cald cu o salata de conopida inmiresmata.

Conopida intreaga, curatata de frunze, se pune in apa fiarta cu sare grunjoasa si se fierbe pana se moaie putin.

Conopida care se fierbe pentru salata de la tocana din fructe de mare si peste.

Conopida fiarta si putin racita se stropeste cu zeama de lamaie pentru a nu se oxida si a ramane alba.

Conopida fiarta pentru salata de la tocana din fructe de mare si peste.

Capatana de conopida se desface in buchetele si se asezoneaza cu sare grunjoasa, piper boabe, proaspat macinat si ulei de masline.

Se presara patrunjel verde tocat mai mare.

Salata de conopida inmiresmata pentru tocana din fructe de mare si peste.

La asemenea preparat nu poate lipsi un pahar de vin alb, sec, rece, sa abureasca paharul de cristal. Clinchetul cristalului va fi omagiul perfect pentru un preparat deosebit.   

Pofta buna frati gurmanzi de pretutindeni, oriunde va veti afla pe mapamond ! Nu ezitati sa preparati si sa consumati fructe de mare si peste. Nu plecati cu idei preconcepute, de genul – nu pot eu sa consum asa ceva. Pofta vine mancand si pana la a deveni fan fructe de mare nu este decat un mic pas. Voi gurmanzi adevarati, nu ezitati sa treceti peste acest mic pas si nu veti regreta.

Am citit intr-un articol dintr-o publicatie de profil, iubita de catre doamne si domnisoare si frunzarita din curiozitate de catre domni (sic ! adica despre cure de slabire), in care se mentiona ca muschiuletul de porc fiind acoperit cu putina grasime (care oricum se scoate cand se gateste pentru a nu “increti” carnea, fapt care ar face sa fie gatita neuniform), este considerat de catre nutritionisti drept carne alba.

De-ale nutritionistilor ! Sa se fi transformat intre timp, porcul in curcan si sa nu stiu eu ?! Sau brusc a devenit porcul stramosul curcanului sau invers curcanul a evoluat si  s-a trezit la un moment dat, porc. Ma rog …., fiecare specialist cu ale lui.    

In aceeasi publicatie, am citit ca daca se combina carnea cu legumele, numarul de calorii este satisfacator, soldurile nu iau forme grele, tenul se mentine proaspat iar tonusul ramane mereu tanar. Mai zicea acolo ca legumele si carnea sa fie pregatite numai la abur.

 Zis si facut ! M-am hotarat sa fac si eu o reteta care sa respecte, in mare, indicatiile pretioase.          Aspectul nu a iesit rau, gustul preparatului este bun spre foarte bun, iar carnea a iesit frageda si legumele nici moi, nici tari. Intr-un cuvant, am reusit un preparat delicios.

Muschiulet de porc cu legume, la tigaie.

Ingrediente de trebuinta in reteta: un muschiulet de porc, ardei gras, morcov, ciuperci, praz, sfecla rosie, usturoi, verdeata, smantana si unt, cumparate de la tarani, ulei de masline, sare grunjoasa, piper boabe, lamaie.

Ingrediente de trebuinta pentru muschiulet de porc cu legume, la tigaie.

Ciupercile, prazul, morcovul si usturoiul se taie in felii subtiri. Ardeiul se taie in bucati mai mari.

Ciupercile si prazul, felii, se calesc impreuna in ulei de masline, bine incins, la foc potrivit, pe ambele fete, pana capata o culoare usor maronie, iar prazul se moaie.

Se adauga cateva feliute de usturoi.

Mic secret bucataresc ! Daca folosesti praz cumparat din market (din cel scos de catre turci din pamant, cu cupa excavatorului) este bine ca mai intai sa treci bucata de praz, intreaga (partea alba cu ceva parte verde, dar fara frunze), prin apa clocotita cu sare grunjoasa, vreo 2-3 minute si apoi sa feliezi prazul si sa-l calesti. Prazul romanesc (simbolul oltenesc) este fraged si delicios de mancat chiar crud, in loc de ceapa.   

Se asezoneaza cu sare grunjoasa si piper boabe, proaspat macinat.

Pentru delicatetea preparatului si sensibilizarea nasului gurmandului profesionist ! Pentru a da stralucire ciupercilor, se adauga o lingura de unt proaspat. Cateva picaturi de vin alb, demidulce, adaugate in preparat, vor face ciupercile si mai delicioase, iar prazul fraged.

Se amesteca cu o lingura de lemn, ca sa se grabeasca eliminarea alcoolului si sa ramana in preparat doar savoarea fructului (strugure).

Prazul si ciupercile se calesc in tigaie, pentru muschiulet de porc cu legume, la tigaie.

Sosul se face adaugand o lingura zdravana de smantana grasa peste ciupercile si prazul, gata calite.

Adaugarea untului peste ciuperci si praz, dupa calirea acestora, pentru muschiulet de porc cu legume, la tigaie.

Vrei sa faci sosul fara cocoloase ? Auzi intrebare.         Cand se adauga smantana, se ia tigaia de pe foc si se amesteca iute cu lingura de lemn.

Dupa adaugarea smantanii, se presara verdeata (patrunjel, marar si ceapa verde) tocata fin.

Amestecare smanatana cu felii de ciuperci si praz, calite, pentru muschiulet de porc cu legume, la tigaie.

Tigaia se acopera cu capacul si se pastreaza la cald.

Muschiuletul de porc se feliaza in bucati groase de 3 cm si se prajesc, la foc mare, pe ambele parti, in ulei de floarea soarelui, pana capata o crusta usor maronie, dar fara a se arde.

Inainte de prajire, bucatile de carne se preseaza cu palma si se asezoneaza cu sare grunjoasa, piper boabe proaspat macinat si cimbru uscat si macinat.

Daca ai uitat ! Nu este nicio greseala daca asezonezi bucatile de carne in timp ce se prajesc.

De ce se face prajirea carnii la foc mare ? Crusta formata in timpul prajirii va pastra sucul in interiorul bucatilor de carne.

Prajirea feliilor de carne pentru muschiulet de porc cu legume, la tigaie.

Se toarna din belsug zeama de lamaie peste carnea care sfaraie.

O crenguta de rozmarin, adaugata in tigaie nu va strica gustul preparatului.

Feliile de morcov se adauga spre sfarsitul prajirii carnii. Fiind subtiri, feliile de morcov se vor muia repede si isi vor lasa apa suficienta pentru ca impreuna cu zeama de lamaie sa se formeze destul lichid incat carnea sa nu se prinda de tigaie.

Calirea feliilor de morcov pentru muschiulet de porc cu legume, la tigaie.

Cand feliile de morcov s-au muiat, se adauga feliile de ardei gras si feliute de usturoi. Daca lichidul nu este suficient, se mai adauga zeama de lamaie.

Adaugare de felii de ardei gras si feliute de usturoi pentru muschiulet de porc cu legume, la tigaie.

Ardeiul si usturoiul se amesteca cu carnea si se calesc impreuna, 2 minute.

Se pune capacul pe tigaie si se opreste focul. Preparatul se lasa sa se odihneasca 8-10 minute, timp in care ardeii se vor muia suficient, iar carnea va redeveni suculenta.

"Odihna" preparatului muschiulet de porc cu legume, la tigaie, inainte de a fi consumat.

Preparatul se serveste cald, stropit cu lichidul in care s-a prajit carnea si impreuna cu sosul de ciuperci, praz si samantana.

Numai la nevoie ! Sosul se poate reincalzi 2 minute, amestecand in continuu cu lingura de lemn, pentru a nu se branzi smantana.         

Muschiulet de porc cu legume, la tigaie, servit cu sos de ciuperci, praz si smanatana.

Daca se doreste putina acreala si un damf suplimentar de usturoi, pe farfurie se pun cateva felii de sfecla coapta, decorate cu o lingurita de mujdei preparat din usturoi uscat si/ sau usturoi verde amestecat cu iaurt gras.

Fiind vorba de un preparat din carne de porc, un paharel de vin rosu nu poate lipsi.

Pofta buna frati gurmanzi de pretutindeni, oriunde va veti afla pe mapamond ! Nu ezitati sa va faceti toate poftele culinare, pentru a nu visa urat noaptea. Totul este sa nu exagerati. Lasati portiile pantagruelice pentru cei slabi din nastere care oricat ar infuleca nu se pune nimic pe ei.

Cand erau copii mici, ne-am obisnuit ca duminica, intreg familionul sa ia masa de dimineata impreuna. Bunicii, aflati pe la noi, neavand incotro, participau si ei cu voiosie la mica sarbatoare duminicala. Cu aceasta ocazie, se pregateau anumite retete, dorite de catre copii dar si de catre cei mai in varsta. Cum s-ar zice altfel - ”poftele” fiecaruia dintre cei mici, primau, iar cei mai in varsta se aliniau la dorintele culinare ale celor mici.    

Cand copii au terminat scolile si au plecat fiecare la treburile lui, iar bunicii au plecat dintre noi, parintii am ramas cu obiceiul si ne “rasfatam” in continuare. Daca sunt si copii pe acasa, atunci festinul este deplin si vechea “procedura duminicala” este respectata intocmai – primirea comenzii de cu seara de catre bucatarul sef desemnat pe ziua respectiva (eu sau sotia), aprovizionarea de catre bucatar si apoi pregatirea materiei prime, purcederea la derularea bucatareasca a retetei, ademenirea mesenilor cu miroasele care se strecoara pe sub usa de la bucatarie, festinul propriu-zis si glumele de rigoare din timpul mesei, felicitarile si pupaturile adresate “meseriasului” din bucatarie.    

Ingrediente de trebuinta in reteta: cascaval afumat, oua de gaina cumparate de la precupete din piata, faina de grau, lapte dulce si smantana grasa cumparate de la ciobani, porcarele pentru iarna – carnati si carne afumata (vezi reteta).

Pane din cascaval afumat cu porcarele.

Secretul bucatarilor amatori ! Bucatarii amatori gatind pentru familia lor, pentru rude si prieteni, isi permit sa aleaga numai ingredientele de calitate pentru retetele lor. Bucatarii profesionisti, gatind pentru consumatori, aleg ingrediente de calitate, dar in meniurile lor isi permit sa adauge si semipreparate sau preparate din conserve.

Carnea afumata si/ sau carnatii afumati - porcarele pastrate in cutia de legume a frigiderului (invelite in hartie de pergament) se taie felii si se prajesc in untura de porc. Daca atunci cand le-ai pregatit ai pus porcarele si la untura, poti folosi porcarelele si untura in care au fost pastrate. Acestea trebuie doar incalzite, deoarece le-ai prajit inainte de a le pune la untura.

Prajirea porcarelelor pentru pane-urile din cascaval afumat cu porcarele.

Daca doresti poti sa adaugi 2-3 catei de usturoi pe care sa-i rumenesti putin o data cu porcarelele si sa-i scoti cand s-au calit pentru a nu se amara preparatul.

Se bat 2-3 oua de gaina cu o furculita sau cu telul. In oul batut se adauga sare grunjoasa (numai daca cascavalul nu este suficient de sarat), piper boabe proaspat macinat, o lingura de smantana grasa si o lingura de apa rece sau lapte dulce, rece.

Daca se doreste o pojghita de ou mai groasa pe cascavalul afumat, se adauga in oul batut putina faina de grau, impreuna cu smantana.

De ce apa rece sau lapte dulce rece ? Fluidizeaza oul batut si il face sa adere mai usor la cascaval.

Oua si smantana, sare, piper macinat se bat pentru pane-uri din cascaval cu porcarele.

Cascavalul afumat se taie in felii groase de 1 cm. Feliile de cascaval afumat se trec prin oul batut.

Bucati de cascaval afumat pentru pane-uri din cascaval afumat cu porcarele.

Feliile de cascaval se trec prin faina de grau si apoi iarasi prin oul batut.

Feliile de cascaval afumat se trec prin faina de grau pentru pane-uri din cascaval afumat cu porcarele.

Feliile de cascaval se prajesc in tigaie, impreuna cu porcarelele, la foc potrivit.

Prajirea feliilor de cascaval si a porcarelelor pentru pane-uri din cascaval afumat cu porcarele.

Oul batut ramas dupa “tavalirea” feliilor de cascaval, se adauga omogen peste feliile de cascaval puse in tigaie si peste bucatile de carne afumata si/ sau carnati afumati.

Oul batut ramas se pune peste feliile de cascaval si porcarele pentru pane-urile din cascaval afumat cu porcarele.

Mic secret capatat prin manevrarea tigailor ! Se urmareste desprinderea marginilor de ou batut, de pe tigaie. Este momentul cand omleta trebuie intoarsa, pentru a nu se arde.    

Prajirea pe ambele fete a pane-urilor din cascaval afumat cu porcarele.

Pane-urile de cascaval afumat cu porcarele se servesc calde, aburind.

La asa preparat nu poate lipsi o “acritura”, adica niste castraveti in otet cum fac eu (vezi reteta).

Muraturi asortate in otet.

Mamaliga calda sau rece este de neinlocuit langa ouale prajite si porcarele.

Mamaliga pentru pane-urile din cascaval afumat, cu porcarele.

Fiind o reteta pentru diminetile de duminica, se poate gusta un pahar de bere, daca nu sunt soferi care pleaca la drum.    

Pofta buna frati gurmanzi de pretutindeni, oriunde va veti afla pe mapamond ! Multe dintre retetele mele pentru micul dejun, fiind destul de consistente, pot fi utile pentru cei aflati in criza de timp (cand soricelul din stomac face ravagii si nu mai este dispus sa astepte), pentru masa de pranz si chiar pentru cina.

Cu riscul de a pierde pe cativa dintre cititorii retetelor mele ! Am mai scris-o si cu alta ocazie – stilul de a scrie retetele imi apartine, nu l-am copiat si nu am de gand sa il schimb. Fiind bucatar amator, pentru mine scrierea retelelor pe acest blog sunt doar o evadare din cotidian. Amintirile placute din viata mea, ma ajuta sa bucataresc, amintirile fiind unele dintre sursele mele de inspiratie, de fapt cea mai sigura. Nu doresc sa scriu sec o reteta si sa insir niste cantitati de ingrediente. Ar fi prea monoton si plictisitor pentru mine, nu m-ar aerisi. Cei carora le place stilul meu, vreau sa cred ca vor ramane sa citeasca in continuare, iar cei carora stilul meu le creeaza disconfort sunt sigur ca nu vor mai reveni.          

Cand am vazut prima data acesti dovlecei pe taraba, in urma cu vreo 2 ani, in toamna, am crezut ca sunt tartacute decorative si cum colectia mea din acea toamna nu avea astfel de exemplare, am hotarat la iuteala sa cumpar. Zis si facut, le-am luat si le-am pus in cos, acasa, langa celelalte tartacute.

“Viata” tartacutelor este scurta de altfel. In 3-4 luni, adica prin februarie-martie, anul urmator, se usuca si le piere coloritul, exact ceea ce le face decorative, placute ochiului. Cu migala, le curat de cojile care se desprind usor si le smirgheluiesc putin pentru a nu se distruge complet. Asa le prelungesc “viata” pana spre toamna care urmeaza. Reusesc in 5-6 cazuri din 10, restul tartacutelor se arunca la gunoi.

In fiecare toamna imi propun sa pozez noile achizitii si mereu uit atunci cand tartacutele sunt frumoase, de un colorit deosebit.    

In vara am gasit in gradina la sora mea acest gen de tartacute si i-am zis sa-mi dea si mie sa le pastrez de frumoase. De la ea am aflat atunci ca acesti dovlecei sunt comestibili, pufosi si deosebit de gustosi.    

Zis si facut ! Ajuns acasa, am “copt” la repezeala o reteta, am pozat etapele si am uitat de poze unde erau stocate.          In urma cu 2-3 zile in cautarea prin arhiva din calculator, de retete pozate si nescrise inca, am dat de aceasta reteta.

Dovlecei Patison umpluti cu carne de pui si legume.

Ingrediente de trebuinta in reteta: dovlecei Patison, carne de pui, legume – la alegere, dupa gustul fiecaruia (rosii, ceapa, usturoi, vinete, ardei gras, morcov, etc., in orice combinatie dorita, numai rosiile si ceapa fiind obligatorii pentru a se forma un sos delicios), iaurt, verdeata, sare grunjoasa, piper boabe, ulei de masline.

Dovlecei Patison pentru a fi umpluti cu carne de pui si legume.

Dovleceii si legumele folosite pentru umplutura se spala cu apa rece si se sterg cu hartie absorbanta sau cu o carpa curata. Ca legume pentru umplutura, eu am folosit ardei gras, ceapa, rosii.

Legume pentru umplutura dovleceilor Patison.

Dovleceii se taie pe jumatate si se scobesc de miez. Miezul nu se arunca, il vom folosi impreuna cu celelalte legume.

Taierea pe jumatate a dovleceilor Patison pentru a fi umpluti cu carne de pui si legume.

Am avut o pulpa de pui fiarta. Am luat carnea de pe pulpa de pui si am tocat-o mai mare, la cutit.

Carne de pui pentru umplerea dovleceilor Patison.

Legumele se toaca mare si se calesc in ulei de masline, impreuna cu miezul dovleceilor.

Pentru un sos delicios este nevoie de o cantitate mai mare de legume, in special rosii si ceapa. O parte din aceste legume calite se vor aseza in pat, pe fundul vasului in care se vor coace dovleceii.

Legumele care se calesc pentru umplutura dovleceilor Patison.

Legumele calite se asezoneaza cu sare grunjoasa si piper boabe proaspat macinat. Calirea legumelor nu trebuie sa fie totala, doar atat cat sa se moaie putin ceapa si sa devina sticloasa. Se presara verdeata (patrunjel, marar, frunze de busuioc) si se amesteca compozitia.

Legume calite - umplutura pentru dovleceii Patison.

Dovleceii scobiti se umplu cu carnea de pui tocata la cutit si cu amestecul de legume calite.

Intr-un vas de ceramica, termorezistent, se aseaza un strat de legume calite si deasupra dovlecii umpluti cu carne de pui si legume calite.

Si aspectul conteaza, dar primeaza gustul ! Dovleceii se pot capaci cu rosii taiate felii subtiri si deasupra se pune alta jumatate de dovlecel. Dovleceii vor fi mai sososi la interior.    

Secret pretios ! Nu se pune apa, legumele au suficienta apa, care se lasa in timpul coacerii. Sosul de legume va fi mai consistent si mai gustos daca nu pui apa.

Legume calite - umplutura pentru dovleceii Patison.

Vasul de ceramica se introduce in cuptorul incins al aragazului, la foc potrivit pentru cca. 30 de minute.

Nu e cazul sa iei o pauza ! Cum nu se stie exact cum coace fiecare cuptor, se verifica dupa 20 de minute, prin geamul cuptorului aragazului stadiul coacerii, numai daca nu vrei cumva ca dovleceii tai sa se faca scrum.    

Dovlecei Patison umpluti cu carne de pui si legume, scosi din cuptor.

Pe dovleceii calzi, abia scosi din cuptor, se presara patrunjel verde, tocat mare.

Pazea ! Sa nu lesini de miroasele care se degaja in jur.    

Presara verdeata pe dovleceii Patison umpluti cu carne de pui si legume.

Dovleceii se servesc calzi cu iaurt gras sau smanatana grasa puse deasupra. Iaurtul sau smanatana, reci, puse peste dovleceii calzi, va accentua delicatetea preparatului.

Dovlecei Patison umpluti cu carne de pui si legume.

Obligatoriu ! Dovlecii vor fi insostiti in farfurie de sosul deosebit de legume, format in timpul coacerii la cuptor.

Painea calda, de casa, nu poate lipsi de pe masa.

Se mai intampla ! Am facut de multe ori paine de casa, dar de fiecare data am uitat sa pozez toate etapele sau pozele facute nu m-au multumit, motiv pentru care nu am scris inca, una din retetele de paine de casa, facuta in vasul roman. O data si o data tot o sa reusesc sa fac niste poze frumoase.    

Gurmanzii profesionisti nu vor rezista ispitei de a muia cu paine calda in sosul delicios.    

Paine de casa in vasul roman.

Un pahar de vin alb sau rosu, demidulce, rece, chiar un pahar de bere rece, va ferici pe meseni. Nu-i uitati nici pe cei mici si ei pot sa guste cateva picaturi de vin scurse pe coada lingurii. Sau la o adica, de ce nu ar avea si ei un paharut in fata, ca ceilalti membrii ai familiei ?    

Acest preparat este deosebit de gustos si rece.

Pofta buna frati gurmanzi de pretutindeni, oriunde va veti afla pe mapamond ! Daca nu vreti sa pune carne in umplutura, de ce nu ati incerca cu peste afumat, taiat la cutit, in felii subtiri ?  Daca tineti post puteti renunta la carne, iaurt, smantana si atunci umplutura va putea fi mai bogata si mai variata, in legume. Coloritul preparatului chiar nu va face pofta ?    

Pregatirea fructelor de mare am considerat-o de fiecare data cand am bucatarit asa ceva, ca fiind un experiment unic in bucataria mea, experiment pentru care ma inspir din ceea ce vad pe la unele emisiuni tv, citesc prin cartile de profil si ma straduiesc sa inovez cat mai mult. Cand reusesc ceva bun, entuziasmul meu capata contur, primesc un imbold pentru a indrazni sa continui si de cele mai multe ori chiar recidivez adaugand noi si noi idei. Suna bine, nu-i asa ?   

Cand eram copil, mama pregatea destul de rar (nu se gaseau atunci) raci, care erau adusi de catre comercianti o data cu pestele, de la Dunare, in niste camioane cu blocuri mari de gheata (pastrate prin ghetarii – pivnite adanci de 8-10 m, sapate in pamant, prevazute cu acoperis cu sindrila, unde gheata era depozitata iarna sub forma de blocuri mari si pastrata pana vara, acoperita cu paie).

Pregatirea racilor era simpla. Racii, de cele mai multe ori miscand erau “aruncati” in apa clocotinda (in care fusese pusa sare grunjoasa) si lasati sa fiarba pana se inroseau. Spargeam clestii racului cu ciocanul si consumam carnea si sucul aflate in clesti. Delicios !    

In copilarie si multi ani dupa aceea nu auzisem de fructe de mare, nu stiam ce sunt acestea, iar de pregatit nici vorba nu putea fi. Ulterior, pe la sfarsitul anilor ’90 cand si la noi pe piata au aparut fructele de mare, la inceput destul de timid si ulterior avand cautare, s-au gasit mai peste tot (congelate in pungi), prin market-uri, curiozitatea mea culinara m-a facut sa incerc diverse retete. Nu am regretat.    

Chiar daca multi nu ma vor crede ! Fructele de mare se pregatesc destul de usor (?!), retetele sunt nenumarate, preparatele sunt savuroase daca ingredientele sunt corect pregatite, sunt deosebit de sanatoase pentru organism.    

Ingrediente de trebuinta in reteta: un pachet de calamari pane, congelati (pane-urile de calamar se comercializeaza si gata pregatite pentru a fi prajite), orez cu bob rotund, ceapa uscata, usturoi uscat, unt proaspata, cascaval afumat, smantana grasa, verdeata (marar si patrunjel), sare grunjoasa, piper boabe.

Calamari pane cu orez.

Pane-urile de calamari se lasa la temperatura camerei sa se decongeleze treptat. Decongelarea nu trebuie sa fie totala, doar atat cat sa se “dezmorteasca” gheata si calamarii sa nu mai fie tari.

Intr-o tigaie bine incinsa se pune putin ulei de masline si o lingura de unt proaspat. Se adauga cativa catei de usturoi si cateva fire de ardei iute. Usturoiul se scoate cand incepe sa se arameasca (prinde culoare) pentru a nu se modifica gustul preparatului spre amarui.

Pregatirea tigaii pentru prajirea calamarilor pane.

In lichidul incins, se adauga cu grija sa nu stropeasca, pane-urile de calamari.

Numai pentru cine vrea sa priceapa ! Invataceii in ale bucatariei sunt sfatuiti sa foloseasca o paleta cand pun in tigaie calamarii. Prevederea este mama intelepciunii si te fereste de necazuri (in acest caz de arsuri termice pe maini si chiar pe fata).    

Prajirea pane-urilor de calamari in amestec de ulei de masline si unt.

Prajirea pane-urilor de calamari se face la foc iute, pe ambele fete, pana se rumenesc usor, dar nu mai mult de 2-3 minute pe fiecare parte.

Mic secret ! La sfarsitul prajirii pane-urilor, se ia obligatoriu tigaia de pe foc (alfel imprudentul(a) risca sa se arda pe maini          ) si dupa 10-15 secunde pane-urile se stropesc in tigaie cu zeama de lamaie. Pane-urile prajite si stropite cu zeama de lamaie, impreuna cu sosul se pastreaza calde, intr-un vas acoperit cu capac.

Intr-o cratita emailata se calesc in ulei de masline, ciuperci feliate subtire, ceapa tocata marunt si 2 catei de usturoi, feliati subtire. Calirea se face doar pana se inmoaie ceapa.

Ceapa si ciupercile se calesc in ulei de masline pentru pregatirea garniturii de orez pentru calamari pane.

In cratita se adauga orezul nespalat (pentru a pastra tot amidonul), care se caleste impreuna cu ceapa si ciupercile.  Se amesteca cu o lingura de lemn pentru a nu se prinde orezul de cratita.

Calirea orezului - garnitura pentru calamari pane.

Peste orezul calit se pun 2 lingurite de unt proaspat si supa de pasare sau apa fiarta. Se continua amestecarea cu lingura de lemn, pana orezul incepe sa fiarba.

E bine de stiut ! Proportia intre orez si supa este de regula de 1:3, in functie de tipul orezului, adica o cana de orez si 3 cani de supa. Vrei orezul mai consistent, mai scazi din lichid. Vrei orezul mai cremos, mai pui lichid.

Adaugare supa de pasare pentru preparare orez - garnitura pentru calamari pane.

Se asezoneaza cu sare grunjoasa si boabe de piper.

Orezul se fierbe pe plita, la foc potrivit de mare, amestecand permanent cu lingura de lemn.

Daca mai ai si alte treburi prin bucatarie ! Cand mesenii misuna deja prin jurul tau, timpul este aur curat. Chiar daca orezul nu va iesi atat de pufos ca si cand l-ai amesteca direct pe flacara, poti pune cratita in cuptorul incins al aragazului, la foc potrivit. Nu uita sa privesti din 3 in 3 minute prin geamul cuptorului aragazului pentra ca orezul sa nu se rumeneasca si lichidul sa sece complet.

Cat timp orezul este la cuptor nu stai la televizor. Razi niste cascaval afumat si/ sau branza telemea de oaie, pe razatoarea mare. Pregatesti si o lingura zdravana de smantana grasa.

Cascaval si/ sau branza rasa si smantana care se amesteca cu orezul pentru garnitura la calamari pane.

Smantana se pune peste orezul fierbinte, scos din cuptor si se amesteca cu lingura de lemn pana se incorporeaza.

Adaugare smantana in orezul fiert - garnitura pentru calamari pane.

Se adauga si cascavalul/ branza telemea de oaie si se amesteca pana se omogenizeaza ingredientele, orezul devine cremos si aburii degajati gadila placut narile, starnind simturile olfactive.    

Adaugare cascaval/ branza in orezul fiert - garnitura pentru calamari pane.

Se adauga verdeata, tocata marunt (marar si/ sau patrunjel verde, tocate marunt).

Garnitura de orez pentru calamari pane.

Pane-urile de calamari, calde, se aseaza pe un platou si se presara patrunjel verde.

Calamari pane, prajiti in amestec de ulei de masline si unt proaspat.

Optional ! Cine doreste mai picant poate sa mai adauge un praf de boia de ardei iute si boia de ardei dulce.

Daca este cazul ! Se incalzeste amestecul de ulei de masline si unt in care s-au prajit calamarii si se adauga fierbinte peste calamari. Se stropesc pane-urile de calamari cu zeama de lamaie.

Preparatul se serveste cald, cu garnitura de orez aburind, sa gadile narile si sa starneasca apetitul mesenilor.     

A nu se uita de un pahar de vin alb, sec, rece.     

Pofta buna frati gurmanzi de pretutindeni, oriunde va veti afla pe mapamond ! Nu ocoliti fructele de mare, uitati de ideea preconceputa – mie nu imi place asa ceva. Incercati si nu veti regreta. Veti fi mai sanatosi, mai vigurosi, mai optimisti. Nu credeti ? Priviti imagini cu asiatici in varsta, plecati sa vada lumea. Le dati varsta care este mentionata de ei ? Cu siguranta Nu.

Nu mi-a placut niciodata sa raman dator, nici cand este vorba de ceva achizitionat pentru nevoile familiei (motiv pentru care in 90 % din cazuri cumpar cu banii jos), dar nici cand fac o promisiune legata de o reteta (imi place sa cred ca sunt credibil). O fi bine, o fi rau ? Nu stiu, dar asa imi place mie sa procedez.         

Din capul de somn achizitionat in urma cu o saptamana, in urma transarii migaloase, am obtinut niste file-uri de toata frumusetea, destul de mari pentru a pregati pane-uri din peste.

File-uri de somn pentru pane-uri cu seminte de susan.

Mic secret culinar, “furat” de catre un invatacel cuminte si dornic sa afle noutati, de la niste profesionisti in pregatirea pestelui si a fructelor de mare ! Inainte de preparare, file-urile se stropesc cu zema de lamaie si se condimenteza cu sare grunjoasa si piper boabe, proaspat macinat. Gurmanzii profesionisti nu vor refuza sa admire cateva firisoare de coaja de lamaie si/ sau de portocala, rase pe razatoarea cea mai fina.    

Pentru un preparat de succes, deosebit de delicios, chiar savuros ! File-urile de peste, asezonate, se lasa sa se “odihneasca” la rece, in frigider, pentru 15-20 de minute. Lasate timp indelungat la rece, file-urile se vor fragezi prea tare si “fibra” pestelui se va faramita in timpul prepararii.

Ingrediente de folosinta in reteta ! Pentru pane-urile de somn, cu seminte de susan se folosesc: file-uri de somn (groase de 1-2 cm si nu mai mari de un pod de palma), oua de gaina, faina alba de grau, pesmet, seminte de susan, cascaval afumat, sare grunjoasa, piper boabe.

Pane-uri de somn cu seminte de susan.

Pentru delicii suplimentare ! In faina se pune un praf de sare grunjoasa. In oul batut se pun cateva firisoare de piper boabe, proaspat macinat. In pesmet se pun cateva firisoare de cascaval afumat, ras pe razatoarea mare. Nu ai cascaval afumat, poti pune cascaval neafumat sau branza sarata. Pentru cei care doresc mai iute, in oul batut se poate adauga un praf de amestec de boia de ardei iute si boia de ardei dulce. Daca ai prin frigider branza iute, nu ezita sa o folosesti, poti sa o pui data pe razatoarea fina, in pesmet.

Ingrediente pentru pane-uri de somn cu seminte de susan.

File-urile de peste se trec respectand ordinea, prin: faina, ou batut, pesmet, ou batut/ faina, ou batut, susan, ou batut/ faina, ou batut, pesmet, ou batut, susan, ou batut.

File-urile de somn se trec la inceput prin faina de grau.

File-uri de somn date prin faina pentru pane-uri de somn cu seminte de susan.

In urmatoarea etapa, file-urile de somn se dau prin ou batut.

File-uri de somn date prin ou batut pentru pane-uri de somn cu seminte de susan.

File-urile de somn date prin oul batut se trec apoi prin pesmet.

File-uri de somn date prin pesmet pentru pane-uri de somn cu seminte de susan.

File-urile de somn date prin ou batut se trec prin seminte de susan.

File-uri de somn date prin susan pentru pane-uri de somn cu seminte de susan.

Inainte de prajire, file-urile de somn se trec prin ou batut.

File-uri de somn date prin ou batut, inainte de prajire, pentru pane-uri de somn cu seminte de susan.

Daca vrei sa treci file-urile de peste si prin pesmet si prin susan, intre cele doua ingrediente, file-urile trebuie trecute prin ou batut.

File-uri de somn trecute prin pesmet, ou batut, susan, ou batut pentru pane-uri de somn cu seminte de susan.

File-urile de somn sunt pregatite pentru prajire. Prajirea pestelui se face intr-o tigaie de inox cu margini inalte, intr-un amestec de ulei de masline si unt, bine incins. Pentru un gust deosebit al preparatului, in amestecul de prajit se pun 2 catei de usturoi si cateva firisoare de ardei iute.

A nu se uita ! Cateii de usturoi se scot din amestecul de prajire inainte sa se rumeneasca prea tare pentru a nu se amara amestecul de prajire si automat pestele pregatit.    

Amestec de prajire pentru pane-uri de somn cu seminte de susan.

File-urile de somn se prajesc in amestecul de ulei de masline si unt proaspat (cumparat de la ciobani), la foc mare, cate 2 -3 minute pe fiecare parte. Rumenirea usoara a bucatilor de peste este un indiciu clar ca pestele este pregatit corespunzator.

Prajirea file-urilor de somn in amestec de ulei de masline si unt pentru pane-uri de somn cu seminte de susan.

Alt indiciu, daca ai dat focul prea puternic (indiciu neplacut de data aceasta          ), ca pestele este prea facut - se simte la nas miros de ars si in tigaie apare negreala in amestecul de prajire.    

Pane-urile de somn se servesc fierbinti cu garnitura de tocanita de ciuperci – (vezi reteta) sau cu garnitura de tocana din fructe de mare si peste (reteta o voi scrie cat de curand posibil, ce atata graba          ).

Daca tot am pregatit peste, un pahar de vin alb, sec, nu poate lipsi.

Pofta buna frati gurmanzi de pretutindeni, oriunde va veti afla pe mapamond ! Daca nu v-ati plictisit de retetele mele sunteti invitatii mei permanenti pe acest site. Colegii, amicii, toti cunoscutii vostrii sunt de asemenea bine veniti. Nu poate decat sa-mi faca o deosebita placere.

Am, nu am treaba, adica cumpar sau doar privesc, toate drumurile mele spre propria casa trec prin hala orasului (situata in apropierea locuintei mele), hala veche de vreo 150 de ani, in care sunt mai multe raioane pentru carne (porc, vita/ vitel, oaie/ miel, pui/ curcan/ rata), peste si fructe de mare, oua, mezeluri de toate felurile si branzeturi (lapte, branza, cascaval, unt, smantana), comercializate direct de catre producatori.

Acest obiceiul, vechi de vreo 30 de ani, isi arata roadele cand nu te astepti. In acesti 30 de ani a fost o perioada de vreo 10 ani in care hala orasului a fost inchisa pentru o renovare prelungita (mai intai din cauza lipsei de produse si ulterior pe caz de certuri intre proprietari).

Daunezi am cumparat o jumatate de cap de somn care a avut 4,750 Kg. Din pacate pentru mine, cealalta jumatate a capului monstrului marin (pestele intreg sa tot fi avut viu, vreo 50-60 Kg) fusese achizitionata anterior, de catre un alt cumparator norocos.         

Cap de somn in farfurie

Prima grija cand am ajuns acasa, in bucatarie, dupa ce l-am spalat bine in cateva jeturi de apa rece si l-am lasat la scurs cateva minute (timp in care mi-am facut planul de bataie          ), i-am tras o poza.

Zis si facut ! Dupa ce am ascutit bine cutitul si am pus la indemana satarul, am inceput transarea capului de somn, pe un calpator (taler din lemn) mare, gros, special adus de la o fabrica de mobila, pentru “munci grele in bucatarie”, precum transarea unei pulpe de porc sau a unei pulpe de berbec.    

Nu ca ar fi vreo arta deosebita, sa transezi un cap de somn. Sau lasa … !? La o asemenea matahala, pentru transare este insa nevoie de 2 persoane, una sa manuie cutitul si cealalta sa tina de capul de somn. Satarul devine un simplu cutitas, ineficient, cand lovesti cu el direct in oasele tari ca betonul, motiv pentru care trebuie cautate bine “incheieturile” si actionat cu migala, din aproape in aproape.   

Rezultatul transarii capului de somn este cu adevarat spectaculos ! Se obtine carne macra, pentru gratar sau pentru pane-uri, 2 oase mari, pline de carne pentru rasol si 2 falci (la care se adauga bucati din coada pestelui, cumparate o data cu capul si pana – inotatoarea din fata, desprinsa de capul pestelui) pentru 2 ciorbe de peste zdravene.

Carne macra de peste (file-uri de somn) – trei portii sanatoase pentru cate 3-4 persoane fiecare portie. Retetele vor aparea in curand, ca doar si maine mai este o zi. Si peste vreo 5-6 zile o sa apara alte retete, pe care nu le dezvalui inca, din simplul motiv ca nu m-am hotarat inca ce sa prepar si nici nu mancam toata ziua-buna ziua peste.    

Peste pentru rasol. Vezi reteta pe acest blog – rasol din cap de somn.

Peste pentru o ciorba de peste si un bors de peste. Vezi retete pe acest blog – ciorba de peste si bors de peste. 

Imi place sa cred ca adevaratii gurmanzi, profesionisti ai genului, au percutat deja si incepand de maine vor “bate” pescariile in cautarea materiei prime.    

Pofta buna frati gurmanzi de pretutindeni, oriunde va veti afla pe mapamond ! Fiti grijulii cu sanatatea voastra si respectati pe cat posibil vechea lozinca din vremurile deja apuse (lozinca care nu este chiar atat de rea) – nicio masa fara peste.

Ma tin de promisiunea facuta in urma cu 2 zile si scriu aceasta reteta, care poate fi pregatita in post si nu numai.

Varza calita, fie ca este pregatita din varza cruda sau din varza murata este o garnitura potrivita pentru fripturi din carne de porc si fripturi din carne de oaie, dar si pentru afumaturi.

La varza calita merge de minune mamaliga calda sau rece, ardeiul iute, proaspat, uscat sau conservat in otet, mujdeiul de usturoi.

Un gust deosebit il are varza calita daca folosesti sosul format la o friptura de porc la tava sau sosul de la o prajeala de porcarele (carne afumata si carnati afumati), caz in care reteta nu mai este de post.    

Ingrediente de trebuita in reteta:  varza murata, ceapa uscata, ardei gras, marar verde, rosii, ulei de floarea soarelui, piper boabe, foi de dafin, o crenguta de cimbru, boia dulce si boia iute.

Pentru tinerele gospodine si nu numai ! Daca se folosesc rosii si ardei gras tocat, legume din cele puse de cu toamna, in pungi din plastic la congelator (vezi pe acest blog reteta – legume la congelator), legumele nu se decongeleaza inainte de a fi folosite. Feliile de ardei gras se folosesc ca atare. Rosiile se trec printr-un jet de apa calduta si se decojesc folosind un cutit incalzit cu apa calda.

O potriveala de sare oarecum eficienta ! Varza murata poate iesi destul de sarata, mai ales pe la inceputurile casniciei, cand potriveala de sare nu este inca “reglementata” strict de experienta capatata in alle conservelor pentru toamna.           Varza murata se spala in cateva ape reci, iar daca este cam sarata se lasa 1-2 ore sa stea in apa rece, apoi se toaca.

De tinut minte ! Surpriza de a fi varza murata cam sarata o ai de cele mai multe ori, daca vei cumpara varza murata din piata. Asa-i in comert, costurile trebuie tinute strict sun control, pentru un profit cat mai mare.         Sarea grunjoasa (0,5 lei/ Kg) este inca mai ieftina decat varza cruda (1 leu/ Kg, toamna, cand se pune la murat).

Varza murata se toaca fideluta. Varza tocata se stoarce in maini pentru a se elimina surplusul de lichid.

De ce se stoarce varza murata sau cruda, inainte de a fi calita ? Daca nu se stoarce varza, veti pregati mancare de varza nu varza calita.    

Intr-o cratita de inox, se caleste in ulei de floarea soarelui, ceapa uscata taiata rondele si ardeiul gras, amestecand continuu cu o lingura din lemn.

Varza murata, tocata si stoarsa se amesteca cu marar verde tocat fin, cu boia de ardei iute si boia de ardei dulce, dupa gust.

Se adauga varza taiata si stoarsa, asezonata, in cratita de inox si se continua amestecarea cu lingura din lemn, pentru o calire omogena a verzei.

Varza calita nu trebuie sa fie zemoasa, dar nici uscata.

Se adauga rosiile decojite, tocate marunt peste varza si se acopera cratita de inox cu capacul, pentru 5 minute, timp in care rosiile isi vor lasa sucul.

Se adauga crenguta de cimbru, boabele de piper, foile de dafin si se amesteca in varza, cu lingura de lemn, pana varza se caleste suficient, fara a se muia si fara ca sosul “sa inunde” varza.

Mici secrete,  aflate/ capatate in timp ! O adevarata varza calita nu se prinde de cratita din inox, daca amesteci permanent cu lingura de lemn si potrivesti lichidul atata cat trebuie pentru ca varza sa nu iasa uscata/ arsa sau varza fiarta. Cantitatea de lichid se potriveste prin stoarcere si prin cantitatea de rosii adaugata (in functie de cantitatea de varza tocata).    

Numai pentru gurmanzii adevarati, deja profesionisti ! Spre sfarsitul calirii verzei murate, aceasta se stropeste cu un paharel de tuica de pruna sau un paharel de vin alb.    

Varza calita se serveste calda, ca atare, in zilele de post sau drept garnitura la friptura de porc/ oaie, la snitel pane de porc sau snitel pane de vitel, dar si la gaina de curte, fiarta si data apoi la cuptor.

Mamaliga calda sau mamaliga rece, unduita in putin ulei de masline sau tinuta pe gratar, cata sa faca dungi, insoteste de obicei varza calita.

Mujdeiul de usturoi simplu (usturoi pisat, sare grunjoasa, apa rece si un strop de ulei) sau mujdei de usturoi cu samantana (usturoi pisat, amestecat cu sare grunjoasa, putina smanatana si ulei de masline, patrunjel verde, tocat marunt) si/ sau un ardei iute trebuie sa fie la indemana mesenilor.

La varza calita merge de minune o ceasca de tuica fiarta sau un paharel de tuica rece. Nici un pahar de vin rosu sau vin alb nu este de refuzat.   

Pofta buna frati gurmanzi de pretutindeni, oriunde va veti afla pe mapamond ! In zilele astea cand vad nametii care s-au asternut peste bietii oameni, prin Moldova si prin sud-estul tarii, ma trece un fior rece pe sira spinarii, dar sper din tot sufletul ca au fost prevazatori si in toamna trecuta si-au facut conserve pentru iarna, iar la Craciun au avut in curte un porc pe care sa-l fi pregatit asa cum se cuvine.