Ciuperci pane, in aluat de bere

Mi-am adus aminte de o intamplare petrecuta in urma cu multi ani, cand intr-o toamna, pe la sfarsitul lui septembrie, intr-o zi libera, din cursul saptamanii (recuperari, de la serviciu), am fost acasa, la parinti (fara copii si sotie, aflati la scoala), sa-i ajut sa culeaga strugurii.

Ca de fiecare data, cand reveneam acasa, la parinti, am dat o raita pe dealuri, sa-mi aduc aminte de copilarie si sa caut ciuperci, fiind vremea nanelor (ciuperci cu palarie mare, carnoase si cu un picior solid, cam tare, motiv pentru care se aduna doar palariile ciupercilor). Am avut noroc si am cules vreo 2-3 plase de 1 leu.      8)

Cand a vazut mama cat de mari erau ciupercile aduse de mine, s-a gandit sa pregateasca cateva, pane, simplu, dupa reteta snitelului vienez: a oparit ciupercile si le-a lasat la scurs, intr-o sita. A trecut palariile oparite, ale ciupercilor, prin faina, ou batut si pesmet, apoi le-a prajit in ulei de floarea soarelui, bine incins.

Au iesit niste snitele perfecte, grozave ca aspect si de gust, nu mai vorbesc, o minunatie. Ajuns acasa, am “despachetat” de urgenta si ca de obicei, cei de acasa (sotia si copii) au navalit sa descopere ce bunatati adusesem prin plase, de la bunici.      😛

S-a trecut la degustarea bunatatilor aduse. Cand s-a ajuns la snitele, nimeni nu s-a prins ca era vorba de ciuperci, atat erau de delicioase. Sotia a avut o nedumerire, de ce erau snitelele asa de carnoase, desi destul de subtiri, ca grosime. Le-am povestit atunci, ce era cu snitelele din ciuperci.

De cate ori am avut ocazia, am preparat reteta de snitele din ciuperci, a mamei. In ultimii ani, nu am reusit, din pacate, sa mai ajung pe dealurile din orasul natal, la vremea culesului nanelor. Nici ploile nu au cazut la timp. Nane, pe piata am gasit foarte rar, la precupete, in ultimii ani.       🙁

Oarece promisiune ! Daca spre sfarsitul toamnei voi gasi nane, le voi pregati dupa reteta mamei mele, voi poza prepararea lor si le voi pune pe acest blog.

Pentru a nu pierde sirul amintirilor, am incercat o reteta proprie, de ciuperci pane.

Ingrediente de trebuita in reteta: ciperci albe, cat mai mari, ceapa uscata, oua proaspete, de gaina, faina de grau, bere neagra sau bere blonda, costita afumata, usturoi, verdeata (patrunjel si marar), sare grunjoasa, piper boabe.

Numai pentru gurmanzii adevarati ! Cand nanele cumparate/ culese sunt doar cateva, iar pofticiosii numerosi, trebuie impacata si capra si varza, dupa cum zice o veche zicala.      🙁        🙂

Cum imbogatim reteta si multumim astfel toata suflarea gurmandereasca ? Folosind acelasi aluat, pe langa ciuperci se mai pregatesc pane-uri din dovlecei si/ sau vinete, taiate rondele, date prin aluatul de bere si prajite in ulei de floarea soarelui, bine incins. Se servesc impreuna, pane-uri de ciuperci (1-2 bucati, ca nu ai de unde, mai multe) si de legume (cate pofteste fiecare).     😉

Ciupercile se curata de urmele de nisip, cu o pensula (daca sunt de crescatorie) si se spala de pamant, daca au fost culese dupa ploaie, din camp. Ciupercile spalate isi vor pierde din minerale, dar este preferabil, decat sa-ti scartaie nisip, printre dinti.      😕

Se indeparteaza, cu grija, coditele ciupercilor, fara a ciupi palariile acestora.

Coditele ciupercilor, ceapa uscata taiata rondele subtiri, usturoiul tocat marunt/ dat pe razatoare, costita tocata marunt, se calesc in putin ulei de masline. Se presara sare grunjoasa si piper boabe, proaspat macinate, cimbru uscat.

Greu de refuzat asa ceva ! Fortosii vor adauga cu siguranta si un praf de boia de ardei iute.       😛

Pe palariile ciupercilor se pun cateva varfuri de cutit cu unt proaspat, cumparat de la ciobani, din cel galben, unsuros si savuros.

Amestecul cald, de ciuperci si legume calite, se imparte cu o lingurita, pe fiecare palarie de ciuperca, cat mai uniform, fara a da peste marginea palariei ciupercii.

Se prepara un aluat, din bere neagra (de preferat, fiind mai aromata), oua de gaina, faina de grau, piper boabe si sare grunjoasa, proaspat macinate.

Se bate bine cu telul sau cu mixerul. Se adauga faina pana se obtine un amestec fluid, sa curga putin mai greu de pe tel.

Ciupercile umplute se pun doua, cate doua, una peste alta. Se preseaza usor pentru a nu se desprinde in timpul prajitului.

Ciupercile se dau prin aluatul de bere, rostogolindu-le prin acesta, cu grija, sa nu se desprinda palariile una de alta si umplutura sa se prelinga prin aluat.

Pane-urile de ciuperci se prajesc in ulei de floarea soarelui, bine incins.

Atentie mare ! Indemanarea este arma de baza a gospodinei, cand pune pane-ul in uleiul incins. Nu se arunca, pentru a evita stropirea. Se prelinge, in uleiul fierbinte (cu tigaia la foc potrivit), ferind degetele, de uleiul incins. Nu este nicio rusine, daca pane-ul se ia intr-o spumiera si se pune, cu grija, in uleiul incins.       🙁     Dupa ce te-ai fript o data, la degete, cu siguranta vei deveni mai intelept.     🙂

Pane-urile de ciuperci se rumenesc, la foc potrivit, pe ambele parti, intr-o cratita sau o tigaie cu peretii inalti, pentru a se evita sarirea uleiului fierbinte, ajuns in contact cu apa din ciuperci.

Mare atentie ! In timpul prajirii, stropii de ulei incins se pot imprastia peste tot, in jurul aragazului. Foloseste o spatula din inox, cand intorci pane-urile de ciuperci, ca sa nu te arzi. Graba strica intotdeauna treaba.      8)

Ciupercile pane, in aluat de bere se servesc fierbinti, cu mujdei de usturoi, frecat cu o furculita, in iaurt gras, de bivolita, cu patrunjel si marar verde, tocate fin, ulei de masline, sare grunjoasa.

A nu se uita un pahar de vin alb, demisec, rece.

Reteta poate fi servita ca aperitiv, la o masa de sarbatoare. Ciupercile pane pot fi servite si ca o garnitura deosebita pentru o pulpa sau o ceafa de porc, la gratar sau la tava.

Pofta buna frati gurmanzi de pretutindeni, oriunde va veti afla pe mapamond ! Ati uitat cumva de pregatirea camarii pentru iarna care se apropie ? Daca da, ar cam fi timpul sa treceti la treaba. Poate fi o toamna capricioasa, bruma sa dea pe camp si atunci adio legume proaspete, de-ale noastre, de calitate. Va veti multumi, iarasi, a cata oara, in ultimii ani, tot cu legume aduse din Grecia, ca doar trebuie sa-i ajutam si pe fratii greci sa iasa din criza financiara in care se zbat, nu-i asa ?

Leave a Comment

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

*

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.