“Monstrul” din ograda bunicii

Am tot dat tarcoale, prin market, la niste gaini uriase, inghetate si nu am cumparat decat atunci cand rezerva de grasime de pasare, din frigider, s-a epuizat.

Cand eram copil, parintii si bunicii cresteau in gospodaria casei, pasari (gaini, rate, gaste). Pe vremea aceea se mergea la piata, sambata, doar pentru unt, branza si legume. Targ de pasari si animale nu era in fiecare saptamana si in plus erau si foarte scumpe. In alimentara nu se aducea carne de niciun fel. Mai venea cateodata cate o femeie de la tara, cu curcani sau gascani.

Se consuma in familie, cam ce crestea fiecare in gospodaria proprie, in special pasari. Tata mai aranja cu cate un cunoscut de-al lui, care avea gospodarie mult mai mare decat a noastra, sa aduca animale vii (purcel, oaie, vitel).

Bunica crestea niste gaini – mamut, care se plimbau tantose prin ograda, gaini pe care le indopa cu malai fiert, pentru a face oua rosii, cu galbenusul portocaliu.

Se ingrasau sarmanele gaini atat de tare (ajungeau la 4-5 Kg), incat cadeau din varful gardului, unde se urcau si mureau. Nu am inteles niciodata cum puteau gainile alea imense sa zboare pana in varful gardului, de la curtea pasarilor (gardul avea cca. 1,2 m inaltime).  De fiecare data cand murea cate o gaina incepeau in familie discutiile de genul – iarasi ati indopat in nestire (catre mama si bunica), pasarile astea (ziceau tata si bunicul). Daca de curiozitate se cauta gaina din ce motiv a murit, gaseau inima, ficatul si pipota pasarii, inglobate total in grasime, de nici nu se mai vedeau.

Niste gaini imense, se gaseau cateodata la cozile pe care le faceam prin anii ’80, cand se dadea pe cartela, cate o jumatate de gaina de persoana aflata la coada. Pandeam cand se bagau gaini mari si stateam toata familia, la coada. Daca aveam noroc puteam prinde 4 jumatati de gaina – era rezolvata carnea de pasare, pentru cca. o luna.

Am cumparat o gaina de 4,5 Kg si am lasat-o sa se dezghete de seara pana dimineata. Am curatat-o bine de fulgii ramasi si am parlit-o la flacara aragazului. Am cautat-o prin interior sa dibui ce au mai lasat comerciantii pe acolo.

Secretul bucatarului ! Am luat grasimea in exces si am topit-o intr-o tigaita. Untura am pus-o intr-un borcan, cu putina sare. Borcanul se pastreaza in frigider. Untura o poti folosi 3-4 luni, ca adaus de gust, la supe, ciorbe si mancarici sau pentru prajit legume.

Pentru sanatate ! Copii fiind, cand raceam iarna, mama ne dadea dupa amiaza, pe la 4, cand ni se facea foame, un sandwich cu untura de pasare intinsa pe paine, cu sare si ceapa.

Gaina am pus-o la fiert intr-o oala mare, cu apa rece si sare, o ceapa, o radacina de patrunjel, o radacina de pastarnac, un morvoc si o bucata de telina. Am adunat spuma de deasupra, care s-a format la fierbere (spuma foarte putina, deci gaina a fost crescuta cu cereale).

Fiertul gainii (pana a intrat varful cutitului, usor, in pieptul pasarii) a durat vreo 3-4 ore, cu capacul pus la oala, la foc potrivit. A iesit o zeama minunata, cu strelice de grasime de pasare, plutind deasupra, o zeama parfumata si foarte gustoasa, din care voi face multe feluri de supe.

Sanatate curata ! Mie imi place supa de pasare, fierbinte, in care pun cateva picaturi de zeama de lamaie,  sa o beau cu cana.

Secret ! Daca ai lasat prea multa grasime, pe pasare, cand ai pus-o la fiert, o aduni de deasupra fierturii (cand s-a racit zeama) si o pui separat intr-un borcan, pus in frigider. O consumi repede, folosind-o prin alte supe sau ciorbe, ca sa nu rancezeasca, in borcan.

Legumele le-a folosit sotia pentru o salata mica, de beuf.

Si ce daca ? La fiert, s-a mai rupt pielea pasarii, ca era si greu de manevrat. Cand o intorci, in afara ca ai grija sa nu se rupa carnea sau pielea, mai esti atent sa nu te arzi cu zeama fierbinte.   🙁     S-a stricat putin fasonul pasarii, dar gustul (esentialul) nu s-a alterat in niciun fel.

Dupa ce a fiert, gaina se poate portiona si face ulterior, tot felul de mancarici, nu toate o data, doar cat sa se consume in familie, 1-2 zile. Se poate pastra portionata, la congelator, in pungi de plastic.

Se poate consuma si ca rasol de gaina, cu cartofi si morcovi fierti.

Eu am preferat sa bag gaina fiarta, la cuptor, pe cartofi, sa o rumenesc si apoi sa o portionez. Portionata se poate pastra la congelator, in pungi de plastic.

Friptura de gaina, astfel preparata este deosebit de frageda.

Friptura se serveste fierbinte (copanele si aripile) sau rece (pieptul, feliat), cu cartofi la cuptor sau cu cartofi piure. O salata verde cu ceapa si verdeata (patrunjel si marar verde), sare, ulei de masline si otet de mere, accentueaza gustul de pasare. Un pahar de vin alb demisec te ajuta sa mesteci mai usor.   😀

Pofta buna frati gurmanzi de pretutindeni, oriunde va veti afla ! Nu ezitati sa cumparati gaini cat mai mari. Am zis gaini, nu cocosi, care sunt atosi si nici nu au grasime.   😉

Secretul cumparatorului ! Cum deosebim cocosul de gaina, in acelasi fel de ambalaj, in pungi de plastic, inghetate ? Cocosul este mai lunguiet iar gaina mai latareata. Cocosul are carnea rosiatica, iar gaina are carnea alba. Prin punga inghetata, daca te uiti cu atentie, vei vedea si grasimea, de culoare galbena. Folositor pontul, nu ?   😛

Leave a Comment

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

*

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.