Pastrama de oaie cu praz, mamaliga si cartofi prajiti

Este o reteta mai pretentioasa ca preparare, fiind multe operatii de facut, dar care per total nu iti ia prea mult timp si fiind vorba de o multitudine de miasme, merita sa fie incercata.

Secretul retetei este sa cumperi pastrama de oaie, grasa, putin sarata, afumata la fum rece, din lemn de fag (nu prin mijloace de “amatori culinari” inventate – un lichid cu miros de fum, cu care se unge carnea de zici ca este afumata – sau pastrama proaspata (adica doar sarata). Este de preferat sa cumperi o bucata din pulpa din spate (chiar pulpa intreaga), pe care sa ti-o taie macelarul, in fata ta, pentru a nu-ti inghesui pieile uscate si sarate, pe sub carne. 

Pulpa intreaga o transezi cum doresti. Se prajeste pastrama in untura de porc sau in sau de oaie. Daca pastrama este grasa nu trebuie sa pui multa untura, doar sa ungi tigaia.

Secret ! Sosul in care ai prajit pastrama este o minunatie culinara, daca il pui peste mamaliga.  🙂

Din piata te aprovizionezi din timp cu niste fire de praz. Nu te repezi la bucatile de praz mari si groase, in special la cele cu frunze verzi groase, aduse de peste mari si tari pe euro. Cauta pe la tarani niste praz subtire ca degetul gros de la mana, cu frunze firave si subtiri. Vei folosi partea din praz alba si verde, cu frunze compacte.

Se taie fideluta, bucati de praz de 10-12 cm lungime.

Prazul se prajeste in ulei de floarea soarelui, incins. Se amesteca in continuu, cu spumiera, pentru a nu se arde prazul.

Cand prazul a prins o culoare usor maronie, se scoate cu spumiera pe o hartie absorbanta. Surplusul de grasime va ramane in hartie.

Pentru cartofi prajiti, se cumpara tot de la tarani, cartofi din cei rosii, care sunt mai tari si care raman intregi prin prajire. S-au smecherit si taranii, cumpara cartofi de la comerciantii speculanti si-i vand la taraba. Asa ca trebuie sa te orientezi spre cartofi care au “bube”, nu sunt perfecti ovali ca cei polonezi. Apropo, am auzit la niste babe prin piata, ca ar fi vorba de cartofi pe care polonezii i-au “perfectionat” pentru hrana animalelor.  🙁

Cartofii taiati pai se prajesc in untura de porc, incinsa. Nu se amesteca des, cu spumiera, doar o singura data, cand se intorc, pentru a se rumeni pe toate fetele si a nu se rupe.

Cartofii prajiti se scot din untura, cu spumiera, se sareaza si se pipereaza dupa gust si se lasa sa se odihneasca 5-10 minute, alaturi de pastrama prajita, acoperiti cu o folie de staniol. In acest rastimp se amesteca miroasele si se intensifica, iar cartofii devin moi si numai buni pentru pofticiosii care pandesc in apropiere.  😀

In loc de cartofi se pot folosi napi sau cartofi dulci, taiati rondele si prajiti.

Pastrama se serveste cu garnitura din cartofi prajiti si praz, cu mamaliga calda pe care ai pus o bucatica de unt si/sau de telemea de oaie. Nu pot lipsi muraturile taranesti si un pahar de vin rosu, demisec.

Un gust deosebit da preparatului, un catel de usturoi, “gustat” din cand in cand.

Marele secret ! Untura in care ai prajit pastrama se pune peste mamaliga calda, in special daca ai renuntat la unt. O adevarata minunatie. Iti vine sa te lingi pe degete, nu alta.  😛 

Apropo – de unde o veni ideea cu “stersul” degetelor, cu servetele din hartie ? Mai intai, la chiolhanurile romanilor se foloseau boluri cu apa, mai tarziu, pe la curtile regilor frantuji, se foloseau vase cu apa si servete din borangic. Strabunii nostrii, dacii, nu cred ca aveau servetele in dotare, cel putin asa se vede prin filme, cand se curatau pe degete, prin “mangaierea” straielor.  Apa era greu de gasit, iar vinul era de nepretuit.  8)

Pofta buna frati gurmanzi de pretutindeni ! Pastrama de oaie merge de minune, servita, intre sarbatorile Craciunului si Anului Nou. Mai iesi din grasimea carnii de porc si lasi stomacul sa “respire”. Vorba vine, ca aceasta reteta ar fi mai usoara.  😀 

Ramaneti pe baricade, nu dezertati inainte de ultimul praznic al anului. Noi romanii, conform traditiei noastre stramosesti, pandim orice eveniment, cat de mic, pentru a pune de o petrecere.

De altfel, ce sa faci cel mai bine, la sfarsit de an si inceput de an nou, mai si petreci. Uiti de relele si necazurile din anul ce tocmai trece si faci planuri de mai bine, pentru anul care vine.

2 Comments

  1. doina ionescu

    Domnule,unde locuiesti domnule,ca vreau sa vin acolo vreau chiar sa ma mut citesc de ore in sir pe jumatate lesinata parca ai scrie din bucataria tatei,Multa sanatate sa-ti dea Dumnezeu

    • Traiesc in Romania si nu am de gand sa o parasesc. In schimb, cred ca pot sa fac publice retete adunate din batrani, experimentate si completate de mine. Imi permit sa fac si mici comentarii, pentru a fi reteta cat mai savuroasa.

Leave a Comment

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

*

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.