Supe pentru bebelusi

Cand erau copii mici rasfoind si eu cartea mamelor tinere, in care profesionisti explicau amanuntit cum trebuie crescut micutul, la ce varsta se pot introduce alimente noi, ma documentam oarecum asupra bucatarelilor pentru bebelusi.

Documentarea a urmat fortat, cand baietelul cel mare a refuzat pur si simplu sa manance lapte, la varsta de 4 luni. Bine inteles ca in carte aceasta posibilitate nu exista. Mai pe la 6-7 luni apareau in carte supici de legume, mai tarziu supici si cu urme de carne, file de peste fiert, etc.

Nu era sa lasi copilul sa manance numai mar cu biscuite ras. Biscuitii erau cu miere.

Fiind destul de maricel pentru varsta lui, era nevoie de ceva mai consistent la masa.

Am inceput sa facem supe din te miri ce, la inceput mai cu frica, din apa si tot felul de legume, cu ceva sare. Nu prea mergea. Medicul ne-a dat liber sa incercam si cu carne de pasare.

Reteta era unica: fierbeai totul in apa cu putina sare, pana nu mai ramaneau intreagi legumele si carnea se desprindea de pe oase. Se pasa totul si se ingrosa zeama ramasa, se mai punea si ceva miez de paine si sa te tii “batalii” la gura copilului.

In timp am bagat si branza dulce in legumele pasate si inundate cu zeama din fiertura. A aparut si pestele tot pasat. Nu au lipsit nici boabele de fasole sau fasolea verde, tot pasate. Ceva mai tarziu am bagat la fiert urzici, spanac, care se pasau si se mancau cu lingurita. Erau grozave amestecate cu branza dulce.

S-a verificat in practica inca o data zicala: nevoia te invata. Totul este sa insisti si sa nu te alarmezi degeaba.

Metoda s-a aplicat si la al doilea baiat, chiar daca acesta a baut si lapte in paralel.

Bineinteles cand baiatul cel mic a inceput sa manance lapte cu gris, a vrut si baiatul cel mare. In timp s-a convins si cel mare ca poate bea lapte simplu.

Cu timpul, copii au crescut, au plecat pe la scoli si isi urmeaza viata lor.

Ideea supelor a ramas in familie. Ne-am sofisticat insa.

Acuma fierbem in apa cu sare, la foc mic, cap de piept de vita sau cap de piept de porc sau aripi, spinari, tartite si copane de pui sau aripi si tartite de curcan, impreuna cu legume (morcov, patrunjel, telina, pastarnac, ardei gras, ceapa).

Carnea fiarta se mananca drept rasol cu cartofi fierti, cu hrean si maioneza (cui ii place).

Se presara verdeata deasupra, cateva picaturi de ulei de masline si zeama de lamaie.

Zeama de carne se bea fierbinte, cu cana de ceai, dupa ce am luat grasimea de deasupra si am pus-o toata pe rasolul fierbinte. Nimic nu este mai delicios decat gustul acestei fierturi. Miroasele imbietoare iti dilata narile si te imbata.

Curiosii si in special gurmanzii sunt convins ca vor sa incerce. Merita.

Pofta buna !

Leave a Comment

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

*

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.