Posibil sa nu stie toata lumea ce sunt nanele si daca va aduceti aminte ca sunt ciuperci, atunci intrebarea fireasca ar fi: pai de unde nane acuma, iarna, ca nu am auzit sa fie astfel de ciuperci obtinute in crescatorie. Perfect adevarat, dar intrebarea are si un raspuns, daca in gospodarie aplicam o vorba a soacrei mele: „cine pastreaza are, cine cauta gaseste”.
Altfel zis, nanele culese prin iulie-august (slava domnului, anul trecut a fost propice pentru ciuperci, din aprilie pana prin octombrie), oparite in apa fierbinte in care s-a adaugat sare grunjoasa, timp de 20 de minute si lasate la scurs intr-o sita, se pastreaza in pungi din plastic alimentar, asezate una peste alta, la congelator, pentru ocazii deosebite, fiind un ingredient pretios pentru a prepara rapid, un aperitiv cald, apreciat de catre toti gurmanzii si gurmetii, de pretutindeni.
Ingrediente de trebuinta in reteta: nane congelate, oua de gaina, proaspete, pesmet, faina, cascaval afumat, ulei de floarea soarelui, sare grunjoasa, piper boabe.
Preparatul merge de minune cu diferite adausuri puse in oul batut sau in faina ! Pentru sofisticanii culinare: seminte de pin/ susan/ dovleac, macinate mai mare sau fel de fel de branzeturi, cu sau fara mucegaiuri mai mult sau mai putin nobile, faramitate.
Palarii mari de la ciupercile nane, se curata cu o pensula de pamant, paie si frunze. Coditele ciupercilor nane, mai groase, tronconice si putin mai tari se folosesc la tocanita de ciuperci impreuna cu alte ciuperci, albe sau de plop.
Intr-un vas emailat, mai mare se pune apa rece la fiert, cu sare grunjoasa.
Destul de important ! Fierberea cartofilor si a sfeclei, fierberea ciupercilor pentru conservare, etc. lasa urme pe cratite, greu de curatat oricat te-ai stradui, motiv pentru care o gospodina prevazatoare foloseste pentru astfel de fierberi, aceeasi cratita/ oala pe care o pastreaza intr-un colt al camarii sau al dulapului cu vase.
Cand apa a dat in fiert, se adauga in cratita, 1-2 palarii de ciuperci (in functie de marimea acestora, fara a le inghesui) si se lasa la fiert 15-20 de minute, la foc mare.
Palariile de ciuperci se scot din apa fiarta, folosind o spumiera si se pun la scurs intr-o sita, lasandu-se sa se raceasca in timp.
Dupa racire si dupa ce s-au scurs de apa, ciupercile se pot pune una peste alta in pungi din plastic alimentar (inchise ermetic la gura) si pastra la congelator.
Palariile de ciuperci oparite, scurse de apa si racite se pot prelucra si imediat ca pane’.
In apa cu sare, din cratita se pot fierbe in continuare alte palarii de ciuperci.
Daca folosim pentru pane’ ciuperci congelate, acestea se lasa sa se decongeleze la temperatura camerei si se pun la scurs in sita.
Pentru a fi prelucrate ca pane’, palariile ciupercilor se tamponeaza cu hartie absorbanta.
Pentru a face pane’-uri se pun pe farfurii diferite, faina de grau si pesmet, iar intr-un castron se bat cu telul oua de gaina, proaspete.
In oul batut se poate adauga cascaval afumat/ branza telemea de oaie/ branza cu mucegai, date pe razatoarea fina.
In faina se pune sare grunjoasa si piper boabe proaspat macinat. Cui ii place mai iute, poate adauga boia iute si/ sau boia dulce.
In pesmet se pot adauga seminte (dovleac, susan, pin, etc.), macinate. Daca se doreste o aroma mai profunda, semintele inainte de macinare se trag la tigaie pana prind o usoara crusta si apoi se zdrobesc in piulita.
Dupa gustul si placerea fiecaruia ! Ingredientele adaugate in oul batut si in pesmet sunt la alegerea gospodinei, dupa preferintele celor care se aseaza in jurul mesei. Nu trebuie puse toate ingredientele mentionate de mine, in acelasi preparat. Nu este obligatoriu, nici macar sa se puna ceva in oul batut si/ sau in pesmet, caz in care ultima trecere a ciupercii inainte de prajire va fi prin oul batut (cum ar veni a 2-a oara).
Inainte de prajire, palariile de nane se trec in ordine, prin faina, ou batut, pesmet.
Pentru o savoare deosebita, prajirea ciupercilor se poate face intr-un amestec de ulei de floarea soarelui si unt proaspat.
Prajirea palariilor de nane se face la foc potrivit pana se rumenesc usor devenind aramii.
Pentru a scoate surplusul de grasime, pane’-urile se tamponeaza cu hartie absorbanta.
Pane’-urile de nane se servesc cu suc din rosii galbene cum face sotia mea dar si cu mujdei pregatit din usturoi verde, iaurt gras, verdeata (marar, patrunjel), ulei de masline, sare grunjoasa, piper boabe proaspat macinat si zeama de lamaie.
Pane’-urile de nane se pot servi calde ca aperitive sau reci, facute sandwich-uri, intre doua felii de paine de casa, a 2-a zi la pachetelul pentru la serviciu.
Ciupercile merg bine cu un pahar de vin alb, sec, rece, din vinul casei din smochine.
Pofta buna voi frati gurmanzi si voi frati gurmeti de pretutindeni oriunde va veti afla pe mapamond ! Nu ezitati sa folositi ciuperci congelate, nu isi pierd din proprietati si sunt la fel de gustoase ca cele culese din padure. Trebuie sa reamintesc: cine nu cunoaste ciupercile este corect sa nu se apuce sa le culeaga din padure. Prin piete sunt culegatori in varsta/ batrane care le cunosc si in ultimul timp chiar sunt verificate ciupercile la laboratorul pietei.
CITEZ: „Posibil sa nu stie toata lumea ce sunt nanele si daca va aduceti aminte ca sunt ciuperci, atunci intrebarea fireasca ar fi: pai de unde nane acuma, iarna, ca nu am auzit sa fie astfel de ciuperci obtinute in crescatorie.”
Inaintea lui „daca” se pune obligatoriu virgula, pentru ca incepe o propozitie subordonata conditionala. Si, daca e intrebare, se pune si semnul intrebarii la sfarsitul propozitiei. Cam asa: „?”
Articolele dv. gastronomice sunt excelente si se ridica cu mult deasupra altor publicatii cu aceleasi teme, pacat insa ca gramatica si punctuatia cam lasa uneori de dorit! Pacat ca sunt unii care isi stalcesc pana si limba lor materna, aceia merita tot dispretul meu. Aici inca e un caz fericit dar, daca veti deschide paginile unui site culinar romanesc la intamplare (nu vreau sa dau nume), va veti lua cu mainile de cap!