La placinta cu branza dulce, aluatul este dichisul principal. Trebuie sa recunosc – aluatul il face sotia, eu doar „supraveghez”, doar doar oi invata sa-l fac. Pana acuma nu am reusit. Aluatul trebuie sa fie pufos, omogen, moale cat trebuie (?!) si destul de sarat. Cam multe calitati pentru un aluat – motiv pentru care rabdarea mea este deseori depasita si urmarea este clara – nu imi iese aluatul. 🙁
Pentru aluat este nevoie de o cana de sifon sau apa minerala, 2 linguri de ulei de floarea soarelui, 2 linguri de otet din vin, de 9 grade, un praf de sare grunjoasa, 300 grame de faina din grau (de calitate, 3 nule). Se framanta bine toate ingredientele pana se obtine o pasta elastica, legata bine. Se mai adauga faina, cate o lingura, daca este nevoie, pentru elasticitatea aluatului. Prea multa faina adaugata, face aluatul cam tare, prea gros, care strica fatada placintei coapte. Risti si ca placinta sa nu se coaca omogen, sa faca cocoloase. 😀
Se intinde aluatul cu reteveiul din lemn, din dotarea gospodinei (utilizat si ca arma secreta de catre gospodina pentru „domesticirea” puradeilor si de ce nu, a consortului pus pe rele, care uita de familia sa 8) ), avand grija sa presari faina pe glaful/ planseta din lemn, pe care intinzi aluatul. Se imparte o margarina Unirea (este singura margarina care face aluatul pufos – nici vorba sa-i fac reclama producatorului 😕 ), in 3 parti egale. Se aplica cate o portie de margarina pe aluat, se mai framanta si se intinde cu sucitorul. Dupa fiecare adaugare de margarina se impatureste aluatul in patru si se tine la rece, in frigider, 30 de minute.
Cat sta aluatul la rece se pregateste o umplutura de branza dulce, branza sarata, smantana, oua, stafide. Se bat ouale si se rade branza, pe razatoarea mare. Se inglobeaza si stafidele tinute anterior in rom, cam 1 ora. Umplutura trebuie sa fie consistenta, sa miroasa bine si sa aiba suficiente oua. Ouale cumparate de la tarani au galbenusul galben – portocaliu si dau un aspect „pofticios” placintei. Cantitatile depind de cat aluat ai pregatit, cat de mare este tava in care vrei sa faci placinta, cati meseni ai la festin si cat sunt acestia de pofticiosi. 😛
Secret ! Daca pui mai multa branza sarata si nu pui stafide, poti sa adaugi marar verde, tocat fin. Aceasta placinta o poti servi ca aperitiv cald. Merge de minune, iarna, cu tuica fiarta.
Nu uita sa adaugi si niste miroase mai dure – rom, vanilie, fistic, etc. si putina coaja de lamaie, rasa.
Se intinde aluatul cu facaletul, de marimea si forma tavii in care vrei sa faci placinta, avand grija sa treaca peste marginile tavii, pentru ca va trebui acoperita umplutura. Se unge tava cu unt si se pune foaia de aluat. Se intinde umplutura, in tava, peste aluat. Se acopera umplutura cu aluatul care se rasfrange peste marginile tavii.
Se unge aluatul cu ou batut, pe deasupra.
Se introduce tava in cuptorul incins si se lasa la foc potrivit. Placinta este gata cand s-a rumenit omogen, pe deasupra.
Placinta cu branza dulce se serveste fierbinte, cu smantana pe deasupra sau fara smantana, ca aperitiv, la un pranz sofisticat sau ca unic fel, la cina. Nici rece nu este rea, servita ca desert. Se poate incalzi la microunde.
Un pahar de vin alb demisec se potriveste de minune.
Pofta buna frati gurmanzi de pretutindeni ! O cina sanatoasa, in familie, este usor de pregatit. Totul este sa insisti si sa ai convingerea ca vei reusi. Cui nu ii plac surprizele ? Incercati cu incredere.
Secret ! Aluatul poti sa-l faci dimineata inainte de a pleca la serviciu si sa-l lasi la frigider. Aluatul lasat la rece cateva ore va deveni mai pufos, iar placinta va fi mai aspectuoasa. Poti folosi si aluat (nu foi de placinta) cumparat din comert, pe care trebuie sa-l lasi sa se dezghete lent, pentru a putea sa-l framanti putin cu un praf de faina de calitate si chiar sa-i adaugi o portie de margarina.