Au aparut de vreo cateva zile, pe piata si pe la intersectii de drumuri nationale, gramezi (unele protejate de razele soarelui si de ploaie cu corturi impermeabile) de lubenite si de pepeni galbeni, de Dabuleni si de prin preajma Craiovei.
Mai este totusi posibil si astazi ! Sunt sigur ca lubenitele si pepenii galbeni provin din productia de la noi, din anul acesta, nu de prin tarile calde, stropite(i) cu te miri ce, sa se mentina proaspete(i), si dupa caz sa se mai coaca, precum produsele din market. Nu cred sa ma minta producatorii pe care ii cunosc de mai multi ani si de la care cumpar in fiecare an, numai in sezon.
Amintiri, amintiri … ! In copilaria mea, lubenitele (in special) si pepenii galbeni (destul de rari, la vanzare, in acea vreme) apareau pe la mijlocul lunii august si gaseai pana la sfarsitul lui septembrie.
Cu multi ani in urma, cand faceam armata la Craiova, intr-o aplicatie am nimerit intr-o bostanarie imensa (cat vedeai cu ochii), cu niste pepeni verzi imensi, ca cei din copilaria mea.
Nu am cum sa uit ! Tata si bunicu’ aduceau de la piata, in timpul saptamanii (aduse atunci, direct din camp) niste lubenite imense, la 25-30 de Kg/ bucata, cu roaba. Le puneau cu mare greutate (trebuiau coborate vreo 5 trepte) in beciul casei, la rece si le scoteau duminica dupa amiaza cand tot familionul era strans in jurul mesei din curtea casei. Noi copiii, asteptam nerabdatori feliile imense de lubenita, cu cutitul in mana, gata pregatiti de atac. Ca sa ne treaca nerabdarea, tata ne tot zicea ca trebuie sa vina popa sa-i faca molifta la pepene ca sa-l poata taia. De fapt, trebuie lasat la rece cateva ore bune, sa se potoleasca dogoarea de sub coaja, ca sa-l putem manca.
Acum gasesti pe piata lubenite, inca din primele zile ale lui iunie si pana toamna tarziu. Pepenii galbeni se coc asa de tare pana crapa sau se inegresc in gramezile arse de soare.
Nu sunt eu un mare preparator de dulciuri in general, compoturi, dulceturi si siropuri. Nici nu pregatim multe astfel de ingrediente in familie pentru ca nu se prea consuma. In toate cazurile sunt mana a 2-a (fac doar ce mi se cere/ spune), ca asistent personal, oarecum calificat al sotiei mele. De postat retetele pregatite deja, pe acest blog, eu sunt singurul responsabil. Scriu numai retete pregatite in familie, in propria bucatarie, multe din aceste retete mostenite de la mama, bunica si soacra mea.

Ingrediente de trebuinta in reteta: pepeni galbeni (speciali pentru dulceata), zahar tos (de preferat zahar brun), zahar vanilat, pastaie de vanilie, lamaie.

Cum alegem pepenii galbeni pentru dulceata ? Ca sa fiu sincer, ma incred in ce spune producatorul, adica – sunt speciali pentru dulceata. Rareori m-au pacalit.
Unii producatori recunosc ca s-au amestecat soiurile si nu garanteaza ce este sub coaja ! Solutia de a cumpara un pepene galben, sa-l tai si sa-l mananci nu este acoperitoare, tot nu esti sigur ce gasesti sub coaja altor pepeni.
Daca este sa aleg eu, caut in gramada pepeni tari, scortosi, cu coaja galbena (de preferat cu dungi verzui pe canale, figurate pe lungimea pepenelui), bine copti (codita este uscata, nerasucita) si partea centrala a pepenelui (in adancitura), opusa coditei este usor crapata. Miezul pepenelui trebuie sa fie alb spre galben sau chiar portocaliu (pepeni mai deosebiti ca gust si parfum).
[ingredients title=”Ingredients”]
- pepeni galbeni, speciali pentru dulceata,
- zahar tos/ zahar brun,
- lamaie,
- zahar vanilat,
- pastaie de vanilie.
[/ingredients]
Ce zice la reteta originala ? Intr-o cratita (special folosita numai pentru dulceata) se pune la topit zahar (1 Kg de zahar tos la 1 Kg de romburi de pepene galben curatat de coaja si seminte sau 0,75 Kg zahar brun la 1 Kg de pepene galben). Daca se doreste ca dulceata sa fie mai putin dulce (dar romburile de pepene vor fi mai greu de distins in masa de dulceata) se pune mai putin zahar. In familia mea se prefera varianta a 2-a.

Se pune putina apa rece, cat sa acopere zaharul si se da drumul la foc sub cratita. Prin topire treptata, zaharul se transforma in sirop. Pentru a nu se prinde zaharul de fundul cratitei se amesteca cu o lingura din lemn, special folosita numai pentru dulceata/ sirop/ dulciuri in general.

Pepenii galbeni se taie felii si se curata de coaja si de seminte.

Feliile de pepene se taie in romburi mai mari, dupa gustul gospodinei. In functie de marimea romburilor se vor regasi bucati de pepene galben mai mari sau mai mici, in dulceata.

Cum pregatim zaharul vanilat in familie ? Se cumpara pastai de vanilie (pret prohibitiv, dar se merita), se despica pe lungime, in 2 fasii, folosind un cutit bine ascutit, se colecteaza semintele. Pastaile despicate se taie apoi in bucati de 2-3 cm lungime.
Bucatile de pastaie, cu seminte cu tot se pun intr-un borcan cu capac, amestecate prin zaharul tos. Dupa 1-2 luni zaharul tos (de preferat de-al nostru, din sfecla) este parfumat si deosebit de aromat comparativ cu cel din plicurile cu zahar vanilinat (nu stiu de ce ii zice vanilinat, posibil ca producatorul a uitat sa puna pastaia de vanilie si a inlocuit-o cu altceva, ceva cu gust/ aroma de vanilie) cumparate din market.

Romburile de pepene galben se pun intr-un tifon/ carpa alba, subtire curat(a).

Se formeaza un guguloi din carpa alba, cu romburule de pepene galben in interior.
[directions title=”Directions”]
- Pregatire sirop de zahar intr-o cratita special utilizata in bucataria proprie numai pentru dulceata/ sirop/ dulciuri. In siropul de zahar se pune zahar vanilat si bucati de pastai de vanilie.
- Taiere pepene galben in felii. Curatare felii de pepene de coaja si de seminte.
- Taiere felii de pepene in romburi. Formare un guguloi cu romburi de pepene galben intr-o carpa alba, curata sau in tifon.
- Oparire guguloi cu romburi de pepene galben intr-o cratita cu apa clocotita.
- Scurgere romburi de pepene galben, oparite, intr-o sita deasa.
- Romburile de pepene galben se pun in siropul de zahar. Se adauga zeama de lamaie. Se da in mai ulte clocote pana se leaga dulceata.
- Dulceata se pune fierbinte in borcane cu capac etans.
- Borcanele racite se depoziteaza la rece in camara/ balcon/ beci, unde se pot pastra timp indelungat.
[/directions]
Guguloiul se opareste in apa fiarta timp de 2-3 minute, dupa ce da apa in clocot.

Romburile de pepene galben oparite se pun la scurs intr-o sita.

Siropul de zahar este gata pregatit si clocoteste. In siropul de zahar punem zahar vanilat dupa preferinte si bucati din pastaile de vanilie.

Romburile de pepene galben, oparite si scurse de apa se pun in cratita cu sirop de zahar. Pentru a nu se oxida pepenele, in cratita se toarna zeama de la o lamaie.

Amestecul de sirop si pepene galben din cratita se da in mai multe clocote, la foc potrivit, pana se leaga siropul si romburile de pepene galben. Se amesteca folosind o lingura din lemn, folosita numai pentru dulciuri.
Cum verificam legarea dulcetii ? Pe o farfurioara se scoate o lingura de dulceata si se lasa sa se raceasca. Dupa racire, dulceata trebuie sa fie legata/ intarita/ sa nu curga suvoi daca o iei cu lingurita.
Dulceata legata se toarna fierbinte in borcane cu capac etans.

Borcanele inchise ermetic se lasa sa se raceasca si apoi se depoziteaza in camara/ balcon/ beci/ povarna.
In timp, pe masura racirii, dulceata se intareste si incep sa se distinga si romburile de pepene galben.

Aceasta dulceata se poate pastra la rece, timp indelungat. Eu pastrez in balcon, in dulap inchis, timp de 4-5 ani (daca apuca, sa nu fie consumata).
Folosim aceasta dulceata la torturi, tarte si la clatite.
Pofta buna voi frati gurmanzi si voi frati gurmeti de pretutindeni, oriunde va veti afla pe mapamond ! Incercati aceasta reteta si veti renunta sa mai cumparati dulceata din market.