Gaina coapta ca la test

Imi amintesc de anii copilariei mele, cand mergeam in vizita la o sora a tatalui meu, undeva prin inima Olteniei si serveam masa sub un nuc batran, pe stergare tesute in casa, asezate pe o masa din lemn (4 pari batuti in pamant si niste blani groase si late din lemn de brad, batute in cuie pe pari, cu scaune din butuci de lemn, raspandite in jurul mesei). Masa era construita in mijlocul unui covor de iarba verde. Pasarile matusii cotcodaceau printre picioarele noastre. Ce vremuri minunate !     😛

„Vedeta” mesei era o gaina enorma sau un pui de curcan, la 3-4 Kg, pregatita/ pregatit de sora tatei, la test. Mamaliga calda aburea pe masa intr-un taler din lemn de stejar. In mujdeiul de usturoi simplu (facut doar din catei de usturoi pisat, sare grunjoasa, apa rece de izvor si cateva picaturi de otet stors in casa, din prune gogosele), asezat intr-un castron din lut ars, in mijlocul mesei, tavaleam bucatile de carne inainte de a le mesteca in gura. Se bateau turcii la gura noastra !    😀

Nu am un test veritabil, la bloc si nici la casa parinteasca (culmea ar fi sa am !?), dar   m-am gandit sa folosesc vasul roman din ceramica, cu capac, pe post de test. Conditiile de preparare sunt similare cu cele din test.

Ce este test-ul batranesc ? Este un capac imens, in forma de clopot, din fonta sau din lut, agatat de un lant lung, trecut printr-un ochete (za mare) din fier. Capacul se manevreaza prin ridicare/ coborare, tragand lantul prin ochete si se aseaza/ se ridica, peste/ de pe pasarea intreaga/ paine, cozonaci, etc, pusa/ pusi direct pe vatra incinsa a cuptorului construit din caramida/ lut ars. Test-ul este folosit si astazi de multe gospodine in varsta, de la tara, care prefera sa gateasca majoritatea preparatelor traditionale folosind cuptorul din caramida construit in ograda. Mai nou, pe la pensiunile rasarite prin colturi uitate de tara, vezi timid inca, cuptoare din caramida si chiar cate un test batranesc, veritabil, scos de prin magazii, de catre proprietari. De ce nu se gasesc de vanzare, in comert, capace mari din fonta ?     🙁      Numai guvernantii, interesati (!?) sa atraga turisti, ar putea sa dea un raspuns.     😕

Ingrediente de trebuinta in reteta: o gaina mare, legume dupa gust (morcovi, ceapa, pastarnac, telina, patrunjel, praz, ardei gras), lamaie, ulei de floarea soarelui, sare grunjoasa, boabe de piper, foi de dafin crengute de cimbru, vin alb, sec.

Alegerea pasarii care se cumpara este secretul obtinerii unui preparat deosebit de gustos si fraged, de se topeste in gura ! Pasarea (gaina, curcan, rata, gasca) trebuie sa fie grasa. Daca este batrana, nu conteaza, tot se va fragezi in aburul in care se prepara.    😀   Grasimea de pasare, se aduna de pe pasare (bucata intreaga daca este posibil) si se va pune deasupra, pe pasare, inainte de a pune capacul la vasul din ceramica. In timpul fierberii/ coacerii, grasimea se va topi, va curge si va unge toata pasarea. O pasare congelata este bine venita. Se lasa sa se decongeleze, treptat, in frigider. O pasare proaspata este aur curat pentru aceasta reteta.

Secretul vasului roman, din ceramica arsa ! Inainte de utilizare, vasul roman (cu ambele capace) se tine in apa rece, minim 30 de minute, timp in care porii din ceramica se vor umezi suficient, pentru ca in timpul coacerii, sa se vaporizeze apa acumulata in pori, iar vaporii sa invaluie pasarea in timpul coacerii/ fierberii. Pasarea contine si ea destula apa.

Pasarea unsa bine cu putin ulei de floarea soarelui si frecata cu cimbru uscat si zeama de lamaie, se aseza, impreuna cu legumele, in vasul de ceramica. In vas se adauga un pahar de vin alb, sec, un paharel de tuica de pruna si putina apa rece, cat sa egalizeze cantitatea de vin plus tuica adaugate. Boabele de piper, foile de dafin si crengute de cimbru se aseaza in vas. Grasimea de pasare se aseaza deasupra, pe pasare.

Se pune capacul pe vasul roman si se introduce in cuptorul incins al aragazului pentru  2-3 ore, in functie de marimea pasarii.

Nu deranjati gaina in timpul coacerii ! Chiar daca, carnea de pasare se va desprinde de pe oase la finalul prepararii, nu este nicio greseala. Nu se umbla la vas, pasarea se coace in legea ei, aburul isi face datoria mentinand fierberea constanta, condimentele inmiresmeaza preparatul, alcoolul fragezeste carnea.    😕

Gaina scoasa din vasul roman se aseaza pe o farfurie si se acopera cu hartie de pergament pentru 20 de minute, timp in care carnea redevine mustoasa.

Legumele din vas se paseaza impreuna cu lichidul si se formeaza un sos mai gros. Legumele pot fi taiate, dupa gustul fiecaruia, iar lichidul folosit ca atare impreuna cu legumele taiate.

Sosul se adauga peste bucatile de carne servite in farfurie intinsa, cat mai mare, pentru ca adevaratii gurmanzi sa se bucure si de priveliste, nu numai de gustul preparatului.     😛

Drept garnitura se serveste conopida inmiresmata. Se presara patrunjel verde, tocat marunt.

Nu uita ! Mamaliga calda, aburinda, va fi la indemana mesenilor pentru a muia in sosul de la friptura.

Si mujdeiul de usturoi trebuie sa fie pe masa, spre bucuria gurmanzilor profesionisti.

Daca mujdeiul facut din usturoi uscat este prea tare, se amesteca cu usturoi verde sau se stimpara iuteala cu o lingura de iaurt. Mujdeiul se presara cu marar si/ sau patrunjel verde.

Un pahar de vin alb sau rosu va completa festinul.

Pofta buna frati gurmanzi de pretutindeni, oriunde va veti afla pe mapamond ! Incercati aceasta reteta, nu veti regreta. Este un motiv potrivit si pentru a verifica vechiul proverb romanesc: gaina batrana face ciorba buna. Sosul de la friptura va va convinge, chiar daca de aceasta data am pregatit doar friptura. Pentru supa/ ciorba si friptura, o reteta deosebita este prezentata pe acest blog la monstrul din ograda bunicii.