Macaroane cu carne tocata ca la mama acasa

Retetele din batrani, mai elaborate, sunt mai mereu criticate, de catre nutritionisti, datorita consistentei lor. Nefiind retete rapide, usor de prelucrat, nu sunt agreate de catre restaurante. Numai la pensiunile montane, mai poti intalni uneori, „retete grele”,  in meniul de petreceri, organizate de catre firme sau in meniul de sarbatoare, oferit de gazda, incluse in pretul vacantei.

Gurmanzii traditionali nu pot renunta la astfel de retete laborioase, preparate in casa. Oare de ce ? Sa fie de vina, gustul deosebit al preparatului sau rafinamentul retetei ? Sa fie sensibili la mirosul „delicat”, de ceapa si usturoi ? Sa vrea si altceva, decat ulei de floarea soarelui ? Sa fie vorba, doar de traditia familiei ? Mister total.     🙂

Mama mea facea macaroane (nu se gaseau alte paste fainoase) cu carne tocata, de porc sau de vitel sau cu carne amestecata, de porc si vitel. Uneori, facea si cu carne de pasare, tocata la cutit, pe care o prajea in untura de porc.

Astazi, cand pastele fainoase au forme diverse, in loc de macaroane, mie imi place sa folosesc spaghete, pene sau melcisori mari.

Reteta fiind consistenta, se face mai des, in sezonul rece, dar cum pofticiosii adevarati, nu prea tin cont de acest lucru, am facut reteta, de curand. Vremea de afara, frig si zapada la munte, m-a ajutat. Am dat o raita, prin camara din balcon si am inventariat ce se mai gaseste prin borcanele, puse de cu toamna. Am depistat niste ardei copti, pusi in otet si niste suc de rosii, din cel facut de sotia mea.

Am cumparat carne macra, pulpa de vitel si zambind gratios (sic !?), am rugat vanzatoarea sa o toace la masina electrica de tocat, cu sita cea mai mare (am facut economie de timp, pentru ca altfel, ar fi trebuit sa o toc eu, acasa, la masina manuala sau sa o toc la cutit.     😛

Se taie rondele, niste ceapa uscata, ceapa verde si marunt, niste catei de usturoi.

Se caleste, carnea tocata, ceapa si usturoiul, in untura de porc sau in untura de pasare (merge si in ulei de floarea soarelui, dar parca, difera gustul). Se macina, proaspat, sare grunjoasa si piper boabe, adaugand dupa gust, in timpul calirii carnii de vitel. Pentru o condimentare mai pronuntata se adauga cateva firisoare de cimbru uscat si/sau un varf de cutit, de boia de ardei iute. Ardeiul iute face bine la digestie, doar ca nu trebuie exagerat. Cei patiti, care au patimit deja, stiu de ce.      🙁

Se rade, pe razatoarea mare, niste branza telemea de oaie si niste cascaval, mai tare.

Se bat cu telul, niste oua de gaina, proaspete, cumparate de la precupete, din piata.

Demn de stiut ! De ce tot vorbesc despre precupete ? Curiosii (gen Toma Necredinciosul) pot compara, ouale cumparate de la piata, cu cele cumparate din marchet. Oua ecologice ? Poate, la altii. Din pacate, in market, am mari dubii in privinta autenticitatii oualor ecologice.      🙁      Le prefer pe cele din piata, cumparate de ani de zile, de la aceleasi femei, care cu siguranta, pentru a oua gainile, le dau la pasari, „mese calde” (malai, amestecat cu apa calda), coji de oua, boabe de porumb si boabe de grau. In acest anotimp, sa nu uitam, gainile precupetelor „zburda” pe campia cu iarba verde.

Reverie si cinstire pentru cei plecati dintre noi ! Cand eram copil, cum auzeam cotcodacitul gainilor, mergeam repede, la cuibar, sa verific, daca gainile si-au facut datoria si daca da, aduceam, victorios, oul, mamei sau bunicii.      8)      Placute amintiri.

Priviti cu atentie ! Ce colorit are galbenusul ! Ce limpezime are albusul ! Prospetimea oului este evidenta. Ouale au si samanta, deci cocosul din tarcul gainilor si-a facut si datoria.     😛

Mici secrete ! Pastele fainoase se fierb in apa cu sare si o strelice de ulei de masline, pana se moaie si incep sa se umfle. Se lasa la scurs, intr-o sita. Se trec prin jet de apa rece, pentru a se opri din fierbere si a ramane intregi.

Intr-un vas de ceramica termorezistenta, bine uns cu unt, cumparat de la ciobani (cu alta ocazie, o sa povestesc si cum sta treaba, cu untul cumparat de la ciobani, versus cel cumparat din market), se aseaza un strat de pene si/ sau melcisori.

Se adauga un strat de carne tocata, piperata si sarata, dupa gust.

Se raspandeste omogen, deasupra, branza de oaie, data pe razatoare. Deasupra se pune marar si patrunjel verde, tocate marunt si niste foi de ceapa verde, tocate marunt. Se toarna, peste verdeata, jumatate din cantitatea de oua batute, avand grija sa se acopere toata suprafata de carne si branza.

Se pune alt strat de pene si/ sau melcisori. Se presara casavalul ras. Se toarna, restul de oua batute. Pentru un gust minunat, se pun 2 lingurite de unt proaspat.

Tava de ceramica se introduce in cuptorul incins al aragazului, la foc potrivit. Preparatul este gata, cand se rumeneste deasupra, iar mirosul placut se raspandeste in toata bucataria.

Macaroanele se servesc calde, cu suc de rosii si gogosari, pus deasupra.

O salata de ardei copti, cu castraveti proaspeti, ceapa verde, usturoi verde si patrunjel verde, tocate marunt, face ca preparatul sa te „cheme” de urgenta, sa-l savurezi.

Pentru a usura „munca” ce va urma, a mesenilor, un pahar de vin rosu, demisec, nu trebuie sa lipseasca, de pe masa.

Pofta buna frati gurmanzi de pretutindeni, oriunde va veti afla pe amapamond ! Micile placeri culinare nu pot fi trecute cu vederea, de „inraitii” gurmanzi. Timpul nu poate fi o stavila, pentru a renunta la prepararea unor retete mai complicate. Incercati, nu veti regreta.