Sarbatorile de iarna, cand toti ai casei se strang in jurul mesei este un prilej potrivit pentru etalarea de retete mai noi sau retete dintre cele deja consacrate (mostenite), din retetarul familiei.
Amintiri, amintiri ….. ! Cand copiii mei erau mici, parintii si socrii veneau la noi de sarbatori, iar obiceiul era sa pregatim in aceeasi tava (una imensa – pe masura, la limita dimensiunilor cuptorului aragazului, adanca si grea, din inox gros, facuta pe santier la comanda ferma – in prezent tava este mostenita de fiul meu cel mic) friptura la cuptor din mai multe feluri de carne: porc, vitel, oaie, curcan/ pui. Un gust deosebit la acest preparat avea sosul pur (fara faina sau amidon) care te imbia cu mirosul sau, altfel destul de ciudat, in sensul ca adulmecai toate miroaznele tainice care se raspandeau din cele 3-4 feluri de carne coapta, mocnit (la foc mic), in suc propriu, botezat cu vin alb si vin rosu, stropit cu cateva picaturi de tuica din prune si imbogatit cu tot felul de mirodenii.
Ingrediente de trebuinta in reteta: o bucata de muschi de porc, o bucata de spata/ pulpa de vitel, sare grunjoasa, piper boabe, boabe de coriandru, boabe de mustar, foi de dafin, cimbru, ulei de floarea soarelui/ untura de porc/ bacon afumat, usturoi.
Intr-o tigaie adanca se topeste putina slanina cruda de porc/ se prajeste putin bacon afumat/ se incinge putina untura de porc sau ulei de floarea soarelui, la alegere.
Se prajeste la foc iute, pe toate partile, mai intai (avand si ceva grasime), bucata intreaga de muschi de porc, astfel incat sa capete o crusta aurie la exterior.
In timpul prajirii la foc iute, crusta formata la exterior va retine in interiorul bucatii de carne tot sucul din carne.
La sfarsitul prajirii pe fiecare parte, bucata din muschiul de porc se asezoneaza cu condimente (sare grunjoasa, piper boabe proaspat macinat, cimbru uscat).
Bucata de muschi de porc se scoate din tigaie si se aseaza in vasul de copt.
In grasimea ramasa in tigaie se prajeste, pe toate partile, tot la foc iute, bucata de spata/ pulpa de vitel.
La sfarsitul prajirii pe fiecare parte, bucata de spata/ pulpa de vitel se asezoneaza cu condimente (sare grunjoasa, piper boabe proaspat macinat, cimbru uscat).
Bucata de spata/ pulpa de vitel prajita la foc iute se scoate din grasime si se aseaza in vasul de copt, impreuna cu muschiul de porc bine perpelit.
In tigaia in care s-au prajit bucatile de carne va ramane doar grasimea cu condimente, din care, dupa trecerea printr-o sita deasa pentru a se retine arsurile, o parte se va pune peste carnea prajita, in vasul de copt, iar restul va fi utilizata pentru pregatirea garniturii fripturii – varza murata calita.
In vasul de copt se adauga condimente (boabe de piper, boabe de mustar, boabe de coriandru, crengute de cimbru), catei de usturoi.
Spre sfarsitul coacerii, in vasul de copt se va adauga vin alb/ vin rosu/ amestec de vin alb sec si vin rosu demidulce. Se va picura (nu este obligatoriu) tuica de prune.
Vasul de copt se acopera cu hartie de copt, stropita cu apa rece si stoarsa.
Vasul de copt se introduce in cuptorul incins al aragazului, la foc potrivit.
De tinut minte ! Coacerea dureaza cca. 20 de minute/ Kg de carne de vitel. Daca se doreste ca muschiul de porc sa fie mai facut, se scoate spata de vitel din tava si se continua coacerea inca 5 minute/ Kg de carne de porc.
Oarece regula culinara, cam greu de respectat ! Vasul de copt se scoate din cuptor si friptura se lasa sa se odihneasca, acoperita cu hartia de copt, timp in care carnea redevine suculenta. Regula marilor bucatari este ca “odihna” sa fie aproximativ egala cu timpul de coacere. Cam greu de respectat aceasta regula atunci cand micutii gurmanzi ai familiei misuna prin apropierea bucatariei, atrasi de mirosul dumnezeiesc care le gadila narile.
Bucatile de carne gata pregatite se scot pe un platou, pentru a putea fi taiate felii, folosind un cutit bine ascutit.
Bucatile de carne se taie in felii de 1,5-2 cm grosime. Pentru feliere se utilizeaza un cutit bine ascutit, trecut prin jet de apa calda, pentru ca in timpul felierii carnea sa nu se franjureze. Ca ajutor la feliere se utilizeaza o furculita cu coada lunga.
Preparatul se serveste cu ganitura de varza murata calita si gogosari in otet cum face sotia mea.
Cine nu crede, n-are decat sa incerce ! Un fir de ceapa verde servit la acest preparat va induce un oarece fior de primavara.
Niste pahare cu vin alb/ rosu/ negru (dupa preferintele fiecaruia), ca doar e sarbatoare, nu pot lipsi de la o asa sarbatoare. Urarile pot sa inceapa.
Adevaratii gurmeti nu vor ezita sa solicite spre incantarea gospodinei, sos de la friptura peste feliile de carne si mamaliga calda/ rece pentru muiat in sosul delicios.
Cu varza calita, merge un ardei iute.
Mujdeiul la romani, pregatit din usturoi uscat/ usturoi verde/ amestec de usturoi uscat si usturoi verde, cu sau fara iaurt/ smantana va fi bine primit.
Pofta buna voi frati gurmanzi si voi frati gurmeti de pretutindeni, oriunde va veti afla pe mapamond ! Sarbatorile de iarna se petrec impreuna cu cei dragi, se schimba impresii, se pune tara la cale si se fac planuri la nivelul familiei.
