Zilele de Craciun cu toti ai familiei in casa (iarasi era casa plina de murmure), adunati in jurul mesei au fost cam putine dupa gustul meu. Am fost multumiti si fericiti ca ne-am vazut copiii in preajma (din pacate, fara nepoti inca …., dar suntem optimisti), ca le-am pregatit cateva dintre retetele lor preferate, ca am vorbit de toate pentru toti si ca ne-am amintit de nazdravaniile din zilele cand erau mici.
Pentru Anul Nou, copiii au plecat sa-l intampine cu prietenii de seama lor. Impreuna cu sotia am decis sa nu mergem nicaieri si sa intampinam Anul Nou la „botul calului”. Pe scurt, am stat imbracati in treninguri, in fotoliu, in fata televizorului (pe romani la muzica populara sau pe francezi pentru divertisment), fiecare cu farfuria in poala, servind aperitive reci si aperitive calde, friptura la tava si tinand paharul la indemana, langa fotoliu. La final, dulciurile si le-a ales fiecare de pe platou, dupa preferinte.
De ce la „botul calului” ? Gaselnita este de pe vremea studentiei mele cand in fuga fiind, mergand mai mereu spre „treburi” urgente, care in acea vreme nu sufereau amanare, dar fiind si manati de foamea permanenta care ne chema, ne intalneam mai multi amici la un mic si o bere intr-o taverna, pe langa Universitate. Cum in taverna erau doar locuri in picioare si destui musterii (in asteptare) printre mesele inalte, care se uitau crunt, la tine in farfurie, facand marunt din buze (nu mai termina asta o data …), eticheta a prins, cu referire la fuga calului.
Sotia a pregatit din timp cateva prajiturele si un tortulet (candva o sa scriu si retetele, cand va dori sotia a repeta retetele pentru a face poze) pentru desert.
Eficienta, inventivitate si gust rafinat ! Gurmetii de profesie vor fi multumiti cu acest titlu, atunci cand vor repeta retetele mele. Toate celelalte preparate servite au fost facute in noaptea de revelion, cu foarte putin timp inainte de a fi servite.
Un aperitiv rece (paine prajita cu unt si icre de pastrav, paine prajita cu icre de stiuca si ceapa verde, paine prajita cu mascarpone, marar si somon afumat) am servit la deschiderea petrecerii in 2.
Un paharel cu palinca din prune nu putea lipsi.
Parca lipsea ceva !? In timpul servirii aperitivului rece ne-am gandit ca maslinele ar merge de minune cu icrele si ridichile cu mascarpone si somon.
La inceput de revelion am ascultat muzica populara. Dar parca nici muzica populara nu mai este ce a fost o data, chiar daca sunt multe voci tinere, de valoare. Am incercat sa ascultam si niste asa zise glume, dar am renuntat repede. Nu poate exista nici cea mai mica comparatie cu glumele de la tv ale lui Nea Marin, Caragiu, Bibanu, Puiu Calinescu sau Jean Constantin.
Timpul inaintand, am pregatit la iuteala un aperitiv cald, dar in acelasi timp si garnitura pentru friptura, din palarii de ciuperci brune cu unt si branza cu mucegai, stropite cu putin ulei de masline si presarate cu piper boabe proaspat macinat.
Vasul termorezistent l-am tinut in cuptorul incins al aragazului, la foc moderat pentru 8-10 minute, timp in care branza cu mucegai s-a topit si a invaluit ciupercile.
Am pregatit un platou combinat de aperitiv cald (ciuperci calde) cu alte aperitive reci (paine prajita cu unt si cas de vaca, paine prajita cu branza cu mucegai, paine prajita cu unt si cascaval afumat, paine prajita cu branza de burduf. Nu au lipsit rosii galbene, ridichi de luna, castraveti si ardei gras.
Un pahar cu vinul casei din smochine, rece (atunci adus din balcon), a fost o minunatie, servit la acest aperitiv combinat.
Incepand programul de revelion la francezi, am preferat sa vedem divertisment. Pe toate programele romanesti era un halimai total, in niciun caz ceva pe gustul nostru.
Intr-o pauza de la tv am pregatit friptura pentru a fi bagata la cuptor si servita la intrarea un Anul Nou.
Vorba vine – am pregatit ! Am taiat cate o felie de ceafa de porc si am scos cate un carnat proaspat/ congelat din productia proprie de porcarele pentru iarna. Am uns ingredientele cu untura de porc, proaspata, am adaugat sare grunjoasa, piper boabe proaspat macinat si cimbru uscat.
Pe la orele 23,00 am pus in cuptorul incins al aragazului, friptura combinata din ceafa de porc si carnati proaspeti de porc, la foc potrivit spre mare pentru 5 minute si apoi am redus focul la mic, sa se patrunda ingredientele.
Mai erau 7-8 minute pana la revelion cand am scos fripura calda din cuptor.
Nu am uitat de ciupercile pentru garnitura, gata pregatite. Le-am incalzit putin, impreuna cu friptura, in timpul coacerii acesteia.
In mare viteza, am asezat friptura pe platouri ca batea Anul Nou la usa. Ca muratura am taiat cateva felii de gogonele, din muraturi taranesti. Am decorat platoul cu felii de sfecla rosie (din cea coapta cu cateva zile inainte pentru Craciun).
Am apucat sa servim de 2-3 ori din friptura calda si Anul Nou si-a anuntat prezenta.
Anul Nou 2016 a venit ! Am facut poze. La trecerea dintre ani ne-am urat sa fim sanatosi, sa ne vedem copiii la casele lor, iar in anii care vor veni sa intampinam anul nou inconjurati si de nepoti. Am inchinat un pahar de sampanie, numarand secundele la trecerea dintre ani. Afara a fost un foc de artificii, pe care din pacate nu l-am putut vedea, fiind mascat de turla bisericii.
Ne-am amintit si de cei plecati dintre noi.
In noul an, am continuat sa servim friptura calda alaturi de un pahar cu vin negru.
De multe ori, degeaba ai tv cablu (129 de programe). Poate gusturile noastre sunt sofisticate si am uitat prea repede de unicul program tv, de la 19-22. Vrem totusi ceva special (muzica buna, cultura si stiinta, reportaje din actualitatea pozitiva a tarii), nu doar politica, barfe si vedetism.
Pe romani, a continuat acelasi program anost care ne-a trimis la culcare destul de devreme.
In continuarea revelionului am servit desertul cu un pahar de sampanie alaturi.
A mai trecut un an ! Suntem bine si ne dorim sa fim macar la fel de bine si in continuare. Copiilor nostri le dorim tot binele din lume, sa se implineasca, sa isi batatoreasca calea aleasa in viata, sa prospere.
La multi ani 2016 !
Buna ziua,
Un regal , preparatele dv. , dar si relatarea care le-a insotit ! Ne-am regasit si noi in aceasta poveste, suntem cam de aceeasi varsta (si studii) , avem copii care ne-au vizitat tot de Craciun , DAR nu avem talentul dv.si 'le penchant' pentru bucatareala. Va felicit pentru postare, pentru copiii minunati pe care-i aveti (n-au cum sa fie altfel cu asemenea parinti !) si multumim mult pentru retetele de mancaruri .apetisante. La multi ani !