In jungla lui tata gasesti arbusti de cafea, palmieri pitici, rododendroni, levantica, bambus chinezesc (nu prea merge in ghiveci, probabil din cauza apei), un lamai (pe care sotia este tare suparata, pentru ca face flori rar, la 2-3 ani si nu le tine, nici macar pana sa se faca guguloiul de lamaie) dar si ardei iute, busuioc, cimbru, patrunjel, marar, arbagic (primavara), dafin si tot felul de flori.

Dafin (laur). Frunzele de dafin se folosesc la fripturi, la mancarici cu varza, cu cartofi, la muraturi. Impreuna cu piperul si cimbrul sunt condimentele de baza, din bucataria romaneasca.

Sotia a luat un lastar cu ghiveci cu tot, de la o sora de-a mea, in urma cu vreo 4-5 ani. Lastarul a crescut, l-am mutat in alta glasta si in fiecare primavara ne faceam curaj sa despartim lastarii, care se inmultisera si nu mai incapeau in ghiveci. Auzisem de la cineva, ca toti lastarii de dafin cresc in pamant, pe aceeasi radacina si nu-i putem separa ca moare toata planta (asa patise respectiva gospodina).    😀  

In primavara ne-am luat inima in dinti, am scos lastarii si i-am separat in mai multe ghivece.

Surpriza ! Lastarii ieseau ei toti, din aceeasi radacina, dar se puteau separa, fara sa-i jenezi, in cresterea lor ulterioara. Chiar le-a facut o mare placere, pentru ca fiecare lastar s-a vazut sef in ghiveciul sau si s-a apucat sa creasca. Au reaparut frunzele mari de dafin, tot mai viguroase si mai verzi.

Am impartit ghivece cu dafin la toti cei care au fost doritori si au zis „Bogda proste”, conform obiceiului romanesc.

Frunza verde, de dafin, este un condiment mult mai puternic decat frunza uscata (cumparata la pachetel, din market).

Ghiveciul trebuie sa stea in plin soare si sa fie udat aproape zilnic, atunci cand temperaturile sunt ridicate. Cu cat sunt mai multe frunze, cu atat umezeala pamantului dispare mai repede. Se uda dimineata sau seara, cand soarele nu bate direct in planta.

Ardeiul iute ciusca. Ardeiul iute este (zic medicii) sanatate curata pentru inima.

Oarece ingaduinta cu corpul nostru ! A nu se confunda totusi, in cazul ardeiului iute, consumul ca delicatesa, cu excesul. Desi, sunt unii care consuma arei iute precum painea. Nu-i arde stomacul, nici nu se vaita cand merg acolo unde chiar si regele se duce singur.    😛

Prin tinerete, poate din dorinta de a ne da cocosi, la praznicele din caminele studentesti, tinute cu ocazia sfintirii bucatelor (primite in pachete, de acasa), impreuna cu colegii de camera si de etaj, se consuma ardei iute cu muraturi, cu dulciuri, cu slanina, friptura, etc, de-a valma, sorbind si din damigeana cu bere, cumparata de la bomba din coltul caminului, unde se vindea bere la butoi. Ce vremuri, d’omle !     😛   🙁

Folosit cu ingaduinta, prin aproape toate retetele – de fripturi cu carne, ciorbe, mancarici, peste, ardeiul iute da un gust deosebit preparatelor, fie ele cu carne sau fara carne, cu peste sau fara peste, mancaruri de post sau mancaruri de dulce.

Ciusca este ardeiul iute care creste cel mai bine, in ghiveci, in balcon. Se mentine verde si iarna, daca nu-i pui apa multa si daca ghiveciul este pus mai departe de calorifer, altfel se ingalbenesc frunzele si cad. Daca ai gasit locul potrivit (fara curenti de aer, cu temperatura constanta), poti avea ciusca verde/ rosie din glasta si iarna, cand afara sunt – 15 grade C. Nu este de mirare daca ardeiul iute este inflorit toata iarna si cu pastai.

Ardeiul iute creste de minune impreuna cu busuiocul cu frunza lata, in aceeasi jardiniera. Ambele plante se mentin verzi, o perioada mai lunga de timp, cam pana cand infloreste busuiocul si se inrosesc ardeii.

Ce pacat ! Cand se face rece afara, in special noaptea, trebuie sa bagi jardiniera la caldurica. Ca nu mai este loc in balconul inchis cu termopan este doar una din probleme. Probabil ca schimbarea locului si a temperaturii, „supara” ambele plante, care din prietene devin dusmance si li se usuca frunzele, la ambele.

Daca nu ai fost prevazator sa aduni floarea cu seminte negre, de busuioc, anul viitor trebuie sa „cersesti” seminte de busuioc de la vecina, careia anul acesta i-ai dat tu rasad sau sa cumperi rasad din piata, riscand sa te trezesti in glasta, cu busuioc cu frunza normala.    🙁

Pun in ghiveci si seminte de ardei iute gogosar, care insa de vreo 5-6 ani, nu prea se face. Inca nu am descoperit misterul, de ce nu se mai face.    🙁    

Anul acesta am pus in aceeasi jardiniera ardei iute ciusca si ardei iute gogosar. Ciusca a inceput deja sa se coaca, iar gogosarul tocmai infloreste, iar peste cateva zile fiind rece afara, daca nu pun jardiniera la caldurica, frunzele se vor ingalbeni si vor cadea. Greu de crezut ca se vor face fructe, care se vor si coace, de  ardei iute, gogosar.

Am avut pe vremuri si „recolta” de ardei iute gogosar, in jardiniere, agatate pe marginea balconului. Cum am inchis balcoanele cu termopan, nu mai pot agata jardinierele de balustrada balconului. Avantaje si dezavantaje. Totusi avantajele sunt mult mai consistente, dupa inchiderea balcoanelor.      😛

Ardei iute clopotel. O batrana vindea in piata, ardei iute, ca cei din poza de mai jos. Am cumparat si eu in ideea ca se vor coace, daca ii las in balcon, la loc uscat, ferit de soare direct. Daca ardeii se inrosesc, se vor coace semintele si atunci, la primavara, voi sadi si din acesti ardei clopotel.

Ca sa fiu sigur, voi pandi precupeata, prin piata, poate apare si cu ardei gata copti, la soare, pe vrej. Zicea, precupeata, ca doar pentru ea, are cativa ardei rosii, pe care ii tine de semanta, ca nu apuca sa se coaca ardeii pe vrej. Am crezut-o ca nu am avut incotro, desi m-am gandit si la castigul ei, 10 lei/ kg de ardei iute gogosar.     😛     De unde sa stie saraca batrana precupeata, ca eu pun seminte doar intr-un ghiveci si nu am de gand sa fac comert cu ardei iute gogosar !     😉

Pofta buna frati gurmanzi de pretutindeni, oriunde va veti afla pe mapamond !  M-am intrebat intotdeauna, daca este normal sau nu, sa ai un hobby. Ce am ajunge, noi pamantenii, daca nu am avea pasiuni, daca nu ne-am distra, facand uneori lucruri care ne provoaca o placere deoasebita ?  Nu inteleg cum oare, poate fi considerat bucataritul si gospodaritul in general, o adevarata pacoste si o mare povara, pentru unele demoazele ? Sau mai bine, sa nu cercetam.