Cand esti o gospodina patita, cu ceva guralivi profesionisti prin preajma, care la ora fixata, dau tarcoale prin bucatarie si tipa de foame, nu ai incotro, te transformi repede in „mama intelepciunii culinare” – un fel de Stan Patitu (hai, ca-mi place cum i-am zis     😛    ) si ori de cate ori ai ocazia, pui la congelator cate o bucata din piept de pui, gata pregatita, ramasa de la puiul/ gaina facuta la cuptor cu ceva vreme in urma.

Treci prin piata si iei fuguta niste ciuperci albe sau ciuperci pleorotus. Niste ceapa cumperi daca este camara goala (am exagerat deja, ceapa si usturoi se gaseste mereu prin camara). Mergi cu o sticla de 2 litri la „vacuta automata” si iei lapte proaspat, adus cu putin timp in urma si pastrat la rece in automatul din piata. Tot in camara dai de niste faina de grau pe fundul pungii, suficienta pentru ciulama. Unt cumparat de la ciobani (in cantitati mai mari, pus la pungute in congelator) gasesti cu siguranta, in rezerva ta strategica.

Ingrediente de trebuinta in reteta: ciuperci proaspete, conservate sau congelate, un piept de pui pregatit la cuptor sau la gratar, lapte, faina din grau, sare grunjoasa, unt, ulei de masline sau de floarea soarelui, piper boabe.

Pieptul de pui se scoate din congelator, de cu seara si se lasa la decongelat, in frigider. Daca ai uitat, o sa folosesti pieptul de pui inghetat, dupa ce l-ai „incalzit” 10 minute in apa calduta (fara a-l decongela) si l-ai portionat in bucati potrivite ca marime si dupa numarul mesenilor.

Pieptul de pui nedezghetat complet se caleste mai intai, la foc potrivit, intr-un amestec de unt si ulei, pana se moaie. Se scoate pe o farfurie si in lichidul de amestec, se calesc ciupercile.

Nu dispera ! Nu ai piept de pui gata preparat, nu este nicio greseala daca fierbi un piept de pui, cu o ceapa, un morcov si un pastarnac, intr-o oala cu apa rece si sare.    😀

Esti in avantaj deja ! Pieptul de pui il folosesti la ciulama si ai si zeama pentru o supa cu taitei de casa sau o supa cu galuste.    😛

Ciupercile proaspete se curata de nisip cu o pensula si se spala numai daca este nevoie. Ciupercile congelate se folosesc ca atare, se decongeleaza prin calire ulterioara. Ciupercile conservate se scurg de saramura, se spala in cateva ape reci, sa se mai duca din sare si se lasa la scurs intr-o sita, apoi se calesc.

Ciupercile se taie feliute subtiri si se calesc intr-un amestec de unt si ulei de masline sau ulei de floarea soarelui. Calite doar in unt, exista riscul ca untul sa se arda si sa capete o culoare aproape neagra.

Ciupercile se asezonaeaza cu sare grunjoasa si piper boabe, proaspat macinate.

Calirea ciupercilor se face la foc potrivit pana se evapora lichidul/ apa continuta de ciuperci si raman lucioase, datorita untului in care s-au calit.

Se adauga 2-3 linguri de faina din grau si se amesteca cu o lingura din lemn. Adaugarea fainii se face treptat pana se asimileaza tot lichidul ramas de la calirea ciupercilor.

Laptele dulce se fierbe si se adauga fierbinte, treptat, peste ciupercile calite si faina, amestecand in continuu cu o lingura din lemn. Focul sub cratita se mentine redus. Se adauga atata lapte, cata cantitate de ciulama se doreste si dupa cat de consistenta se vrea a iesi ciulamaua.

Amesteca, amesteca, amesteca ! Daca nu amesteci (lasa telefonul sa sune    😛   ), ciulamaua se va prinde de fundul cratitei si vei avea mult de lucru dupa terminarea mesei, pana sa scoti cratita la lumina.    😕

Cand esti multumit(a) de consistenta preparatului, nu mai adaugi lapte, continui sa amesteci cu lingura din lemn pana nu mai sunt cocoloase de faina. Lasi sa dea in 2-3 clocote.

Este cald afara. O bere rece merge de minune, chiar daca ciulamaua si mamaliga aburesc. Sau tocmai de aceea.    😕

Mic secret de luat in seama ! Nu va zgarciti la malai. Faceti o mamaliga sanatoasa, care sa mai si ramana pentru cina sau pentru a doua zi. Gurmanzii profesionisti nu vor refuza un lapte cald sau un iaurt gras (de bivolita), rece, cu mamaliga calda sau cu mamaliga rece.

Pofta buna frati gurmanzi de pretutindeni, oriunde va veti afla pe mapamond ! Daca tot am avut cateva zile de respiro prin racorirea vremii, am purces la retete care sa includa aragazul, marele „dusman” in bucatarie pe timp de canicula. Cum se anunta iarasi canicula, retetele urmatoare vor fi mai simple, mai putin laborioase, pentru a sta cat mai putin in vipia din bucatarie.