Orice gospodin(a) doreste sa stea cat mai putin prin bucatarie, atunci cand doar  caldura dogoritoare din jurul aragazului mai lipseste pentru a-ti face viata grea. Intr-un tarziu iti faci curaj si intri in bucatarie, deschizi mai intai camara, apoi arunci o ocheada prin frigider pentru a te inspira si alegi numai ingrediente simplu si rapid de preparat.

Exista o conditie ! Camara si frigiderul sa fie “populate”, nu excesiv, dar cu mai multe sortimente.

Fara a fi un vreun adept consecvent al semipreparatelor sau al produselor congelate, strecor prin congelator diverse cutii cu fructe de mare, pungi cu mazare, cotlete de peste sau pesti intregi (curatati), cate o bucata de carne. Mai gasesc prin congelator ultimele pungi cu ce mai pun bine pentru iarna (ardei gras, rosii intregi, vinete coapte, ciuperci), din cele puse de mine in toamna.

In cutiile de legume si fructe ale frigiderului am grija sa se gaseasca mereu legume si fructe de sezon. In camara sunt ceapa, usturoi, cartofi, sfecla rosie.

M-am oprit la o reteta rapida, un preparat simplu si gustos, potrivit pentru o cina mai tarzie, cand vipia de afara se mai potoleste si poti sta la masa fara sa transpiri, “omenindu-te” cu o bere rece, pana se gateste.

Ingrediente de trebuinta in reteta: o cutie cu crochete de calamar, legume (rosii, praz, ardei, dovlecei, etc.), usturoi, ulei de masline, unt, sare grunjoasa, piper boabe.

Nu este vorba de nicio reclama facuta unei firme anume ! Inspiratia pentru pregatirea retetei a plecat de la cutia de calmar fingers, cumparata din pescarie si pusa la pastrat in congelator. Data viitoare cand mai pun poza cu cutia, ar trebui sa primesc un bonus de la firma Tiko.     😛

Am mai gasit in frigider niste paste fainoase, ramase de la o reteta facuta cu cateva zile in urma, cu creveti.

Intr-o tigaie incinsa bine, se pune un amestec de unt (din cel galben, cumparat de la ciobani, din piata) si ulei de masline.

In lichidul incins se adauga 2 catei de usturoi care se scot atunci cand devin aramii, pentru a nu schimba gustul preparatului (il amareste). Cine doreste un gust accentuat, poate adauga si cateva felioare de ardei iute.

Crochetele de calamar se prajesc inghetate, in uleiul incins, la foc potrivit.

Mare atentie ! Crochetele reci si uleiul incins, la contact, pot arunca in jur stropi fierbinti de lichid, care ajunsi pe piele, o fac sa sfaraie si urmarea – basicute rosii care ustura.    😀

Ai fost neatent ? Nu intra in panica, treci repejor mainile prin jeturi repetate de apa rece, apoi unge-te cu ulei, daca nu ai in casa un unguent pentru arsuri termice.

Nu sta sa te vaicaresti, ca se ard calamarii.     😛

Crochetele se prajesc la foc potrivit, pana se rumenesc usor pe ambele fete. O data prajite, crochetele de calamar, se scot din tigaie si se pun pe prosoape absorbante, din hartie, pentru a se indeparta surplusul de grasime.

In amestecul de unt si ulei de masline, ramas in tigaie, se calesc legumele. Pentru azi am preferat niste praz si rosioare proaspete. Se adauga sare grunjoasa si piper boabe proaspat macinat.

Cine doreste ca prazul sa fie mai moale, poate da bucatile de praz in cateva clocote (apa cu sare grunjoasa si zeama de lamaie), inainte de prajire.

La sfarsit, se stropesc legumele cu putina zeama de lamaie. Pentru a lua fata mesenilor, picura si putin coniac de buna calitate. Va face cu siguranta impresie si mesenii nu vor sti de unde sa ia mirosul suav.     😀

Daca ti se pare ca masa nu este bogata si familionul va ramane flamand  😕 , poti face la repezeala o salata de sezon (rosii, castraveti, ceapa, usturoi, verdeata, sare grunjoasa, piper boabe proaspat macinat, ulei de masline, cateva picaturi de otet balsamic), mai mult pentru pastele fainoase.

Un pahar de vin alb, sec, rece sau o bere rece sunt de neinlocuit, dupa o zi plina de asudari si poticniri datorate temeraturilor acestora ridicate, care te sleiesc de puteri oricat de tanar ai fi.     😛

Pofta buna frati gurmanzi de pretutindeni, oriunde va veti afla pe mapamond ! Trebuie sa precizez inca o data (poate este necesar pentru acei “turbulenti” din nastere care traiesc cu impresia ca ceea ce nu le place lor, este imposibil sa placa cuiva), scriu pe acest blog de placere (ma destinde si ma face sa uit “placerile” diurne oferite de viata de zi cu zi, pe la televizor, prin magazine, pe strada, la ghisee, etc.), gatesc cu placere (asa sunt eu, fac numai ce imi place), imi face placere sa fiu aplaudat  😛  si ma lasa indiferent, sa fiu criticat.     🙁