Cand erau copil, mama si bunica obisnuiau sa faca paine, in casa. Cand scoteau painea, la inceput, din cuptorul de caramida, din curte si ulterior din masina de gatit cu lemne sau din aragaz, era mare fericire, printre noi copii. Mirosului inconfundabil, de paine proaspata, ne gadila narile si ne activa papilele gustative. Painea proaspata, unsa cu unt era sandwich-ul nostru preferat.

Bunica facea cate o lipie, pentru noi copii, care roiam in jurul mamei si a bunicii, neavand rabdare pana se cocea painea. Lipia, fiind subtire, se cocea repede, pe plita sobei, in tigaie sau pe teracota cuptorului.

Lipia era grozava goala, dar si unsa cu suc de rosii sau cu un strat subtire de ceapa si sunca afumata, tocate marunt si frecate impreuna cu putina boia dulce, pana se facea o pasta.

De la o masa precedenta, au ramas niste ciuperci umplute cu carne afumata, tocata, facute la cuptor. Servite pe lipia bunicii au fost un adevarat festin gastronomic, de nepovestit.      8)

Ingrediente de trebuinta in reteta: malai, faina, sare grunjoasa si ce mai gasesti prin frigider – sunca afumata, bacon, carnati, salam, branza, cascaval, rosii, ardei gras, ciuperci, morcovi, ceapa, praz, etc.

Ingredientele pe care doreste fiecare sa le foloseasca, se feliaza cat mai subtire.

Aluatul pentru lipie se face din malai, faina, sare grunjoasa, piper macinat si apa rece. Pentru un gust aparte, se toaca marunt cateva fire de rozmarin.  Proportia faina/ malai va fi de 2:1.

Apa se adauga treptat. Ingredientele se amesteca cu mana, pana se formeaza un aluat consistent, elastic. Amestecul se framanta pe talerul din lemn, presarat cu faina, sa nu se prinda.

Coca formata se imparte in bucati, care se intind cu facaletul, in felii subtiri.

Lipiile se coc, in tigaie de teflon, bine incinsa, la foc iute. In tigaia incinsa se pune o strelice de ulei de masline.

Pe vremea bunicii, la noi, nu se “inventase” uleiul de masline, iar uleiul de floarea soarelui nu se gasea pe rafturile magazinului din coltul strazii.     🙁     Bunica ungea tigaia cu putin unt sau cu putina untura de porc.

Alternativa culinara ! Am descoperit ca daca in coca s-au pus cateva picaturi de ulei de masline, inainte de a se framanta, nu mai trebuie sa se puna ulei in tigaie.     😛

Se calesc in tigaie, in putin ulei de floarea soarelui, ingredientele pe care doreste fiecare sa le puna pe lipie.

Am calit carnati proaspati si carne afumata.

Legumele calite impreuna cu ciupercile, in grasimea ramasa dupa ce se scoate carnea, sunt o adevarata minunatie. Se condimenteaza, dupa gust, cu sare grunjoasa si piper boabe, proaspat macinate.

Pe fiecare lipie se pune cate o lingura de carne prajita si cate o lingura de legume  cu ciuperci.

Lipia se impatureste in patru sau in doua, se impatureste in triunghi sau se ruleaza. Gospodina este libera sa-si lase imaginatia sa zburde in voie.     🙂

Lipia umpluta cu ce ai prin frigider se serveste aburinda, sa friga degetele.     😛

Lipia se poate servi cu suc de rosii, din cel facut de sotia mea, toamna. Adevaratii gurmanzi nu vor refuza un mujdei de usturoi verde cu iaurt. Lipia calda si mujdeiul racoritor vor face o alianta culinara, desavarsita.

Daca tot este vorba de a prepara ceva, repede, cu ce ai prin frigider, poate se gaseste si o bere rece sau un pahar de vin alb sau vin rosu.

Uite asa, gospodina inventiva a mai scapat de o cina, iar adevaratii pofticiosi, se vor scula de la masa multumiti inca o data, dar nu inainte de a-i zice gospodinei – sarut mana pentru masa.     😕

Pofta buna frati gurmanzi de pretutindeni, oriunde va veti afla pe mapamond ! Cu siguranta, v-ati intrebat, cel putin o data, ce servesc/ ce prepar pentru pranz sau pentru cina. Ati fost de multe ori, in dilema. Poate ati trecut pe la coltul blocului si ati luat la repezeala, ditamai chifla, din care se itea o foaie de salata verde, vestejita si un carnat. Poate ajunsi acasa, cand ati deschis usa frigiderului, ati vazut doar oua si o bucatica de cascaval. Ale tinerii valuri. Cu cat inainteaza in varsta si adevaratii gurmanzi devin cu siguranta mai intelepti. Prin frigider este bine sa se gaseasca mai mereu cate ceva de mancare, daca se poate diversificat, nu in cantitati mari. Incropirea ulterioara a cinei nu va mai fii o necunoscuta sau o corvoada.