M-am gandit sa completez un articol scris pe la inceputurile experientei mele culinare, in urma cu aproape 10 ani, cand nu aveam aparatul de facut poze si incercam sa ma descurc in hatisul experimentelor culinare. Am plecat de la ideea ca daca stii ce mananci/ ce bagi in gura, nu se poate sa nu te descurci, mai ales daca vrei sa treci peste hopul creat de cititul retelor din carti si indrazneala de a incerca sa vezi ce iti iese prin farfurie. Vreau sa cred ca am trecut hopul, deja indraznesc sa abordez unele retete mai sofisticate, ca pozele fac blogul ceva mai atractiv.

Sa trecem la fapte. Cum alegem ceea ce cumparam ? Este de preferat sa se cumpere un animal intreg sau o jumatate. Cand se cumpara jumatate, impartirea capului si a maruntaielor se face mai greu, de regula o jumatate cu capul si o jumatate cu maruntaiele. Rareori se imparte in 2 parti egale capul si in mod egal maruntaiele. Indiferent de unde cumperi mielul (eu prefer iedul), direct de la producator sau de prin market, animalul trebuie sa fie proaspat taiat (carnea rozalie, sa se vada sangele rosu la beregata), cu grasime pe pulpe si putina grasime la interior, maruntaiele sa fie curate si viu colorate, animalul sa aiba pulpele „batute” (animal mic ca dimensiuni, dar sa cantareasca intreg 10-12 Kg). Este important sa nu uitam, sa privim cu atentie la capul animalului, sa fie miel (ied) nu cutu. Nu cumparam daca nu are cap si smoc de blanita pe bot si pe un ciocanel de la un picior. Toate maruntaiele (nedesprinse de animal) si prapurele sa fie la interiorul animalului. Capul sa nu fie detasat de animal.

Transarea animalului ! Chiar daca mielul/ iedul au carnea cruda (usor de transat), pentru a portiona animalul cumparat intreg ai nevoie de scule de bucatarie bune – cutit de transat si cutitul bucatarului plus un satar care sa taie bine.

Foarte important cand se transeaza animalul ! Carnea de miel/ ied care se transeaza nu se spala inainte de transare si congelare. Se indeparteaza cu cutitul sangele coagulat de la capatana si din inima animalului. Se curata rinichi de pielita si se taie in 2 scotand partile albe din interior. Se curata ficatul de pielita. Se scoate si se arunca beregata animalului. Se scoate cu atentie vezica animalului pentru a nu se sparge, daca nu a fost scoasa, asa cum este normal de catre macelar. La fel se procedeaza cu fierea, fixata pe ficat, daca nu a fost scoasa de catre macelar asa cum este normal, folosind un cutit bine ascutit pentru a o decupa de la ficat. Prapurele (pielita folosita pentru drob) daca nu a fost scos de catre macelar si legat de piciorul animalului (asa fac macelarii care se respecta), se scoate cu grija sa nu se rupa.

In familiile numeroase, pentru sarbatoarea de Paste, mielul/ iedul se pune intreg la protap/ la cuptor sau doar jumatate. Cand se strang mai putini pofticiosi in jurul mesei, animalul se transeaza in functie de felurile de mancare pe care doresti sa le prepari: pulpele din spate pentru friptura de miel la cuptor/ friptura de ied la gratar, pulpele din fata pentru friptura la cuptor; coastele pentru stufat, sira cu muschiuleti pentru friptura la gratar; capul, gatul, ciocanelele de la picioare, coada, pentru ciorba/ bors; maruntaiele pentru drob.

Congelarea mielului/ iedului transat ! O data transat, mielul/ iedul se pune in pungi din plastic alimentar, se inchide la gura/ se leaga cu sfoara de bucatarie, se eticheteaza, scriind pe etichete ce contine fiecare punga si pentru ce reteta este punga pregatita, precum si data de achizitie (pentru a pastra la congelator doar carne cat mai proaspata). Pachetele cu animalul transat se introduc in congelator pentru congelare rapida.

Pentru masa de Paste 2007 (reteta scrisa initial) am facut friptura la cuptor, drob si ciorba. Drobul nu este „specialitatea” mea, ci a sotiei. Stufatul si ciorba intra si ele in atributiile mele bucataresti pentru Paste.

Pentru friptura la cuptor am folosit pulpele din spate. Pulpele se spala bine cu apa rece. Se lasa carnea 1/2 ora in apa rece pentru a iesi sangele; pentru „sensibili” se poate pune in apa rece putin otet.

Ingrediente de trebuinta pentru friptura la cuptor: pulpe de miel/ ied, cartofi noi, usturoi, sare grunjoasa, piper boabe, boabe de mustar, foi de dafin, crengute de cimbru, crengute de rozmarin, boia afumata, ulei de floarea soarelui, vin alb, sec.

Scurgi carnea si o stergi cu un prosop curat. O ungi cu ulei, presari sare, piper, boia afumata de ardei, rozmarin, cimbru. „Masezi” bine carnea cu condimentele.

Pui pulpele, impanate cu usturoi uscat, intr-o tava de copt ceva mai mare (sa aiba loc minunatul sosul care se va forma si pulpa sa se lafaie in voie), adaugi putin vin alb, cateva boabe de piper, boabe de mustar, crengute de cimbru, crengute de rozmarin si foi de dafin. Pui si niste cartofi noi, intregi.  Bagi in cuptorul  incins pentru cca. 1 1/2 ora, la inceput la foc mare pana incepe sa „sfaraie”, apoi reduci focul. Intorci carnea dupa 3/4 ore, folosind 2 furculite/ clesti si manusi de bucatarie cand scoti tava din cuptor, ca sa nu te arzi. Spre sfarsit torni niste vin rosu peste carnea fierbinte si mai lasi la cuptor cca 10 minute.

Scoti tava din cuptor, acoperi carnea cu foaie de aluminiu/ hartie de copt si lasi sa se „odihneasca” cca. 15 minute, sa se amestece miroaznele tainice. Deja gurmetii profesionisti isi fac drum prin preajma bucatariei, atrasi de miros.

Friptura de miel/ ied se serveste cu cartofi si salata verde de sezon (salata verde, leurda, frunze de patrunjel si marar, oua fierte tari, castravete).

Ce sarbatoare poate fi aia fara cateva pahare de vin rosu ? Nu prea merge carnea de miel pe uscat.

Paste fericit si pofta buna voi frati gurmanzi si voi frati gurmeti de pretutindeni, oriunde va veti afla pe mapamond ! Imi este greu sa cred ca cineva nu doreste o bucata de friptura de miel/ ied.