Daca nici in miezul verii nu faci o supa crema sau o ciorba de loboda, atunci cand. Acuma, loboda este vanjoasa, iar gradinarii deja pandesc semintele, pentru a asigura recolta de anul viitor. Daca ai gradina ta, trebuie sa alegi loboda din cea mai tanara, alba si/ sau rosie, pentru o supa delicioasa. Poti sa culegi frunzele mai tinere de pe tulpinile zdravene care au napadit gradinile de zarzavat. Pe tarabe, se mai gasesc buchetele din frunze de loboda. Daca ai noroc si te uiti cu atentie, frunzele de loboda pot fi de calitate.
Ingrediente de trebuinta in reteta: frunze de loboda, leustean verde, radacinoase (morcov, patrunjel, pastarnac, telina), ceapa uscata, 2 catei de usturoi, 2 rosii bine coapte, iaurt si/ sau smantana, costita afumata, crutoane din paine, uscata in cuptorul aragazului sau paine prajita, in prajitorul electric.
Radacinoasele si ceapa se dau pe razatoare si se calesc in untura de pasare. Se adauga usturoiul pisat si se amesteca bine, cu o lingura de lemn, pentru a se cali uniform toate legumele. Se potriveste de sare, dupa gust. Se adauga un varf de cutit de boia de ardei iute.
Frunzele de loboda bine spalate si rupte cu mana, in bucati (daca loboda este mare) se adauga peste radacinoase si se continua calirea.
Bine de stiut ! Orice gospodina care se respecta, daca nu gaseste loboda sau mofturosii familiei, nu o agreaza, foloseste spanac tanar sau urzici (in sezonul lor). Motivele invocate mai sus pot fi completate cu altele de genul: noua nu ne place gustul de „salbaticie”, al lobodei neoparite. 🙁 Loboda, urzicile sau spanacul se pot opari (inainte de a le adauga in oala de ciorba), in apa fiarta cu sare grunjoasa, cateva minute si apoi lasa la scurs intr-o sita. Loboda oparita se poate taia in fasii subtiri. Nazurosii de profesie sunt greu de lamurit, cum ca loboda/ spanacul/ urzicile, neoparite inainte, pastreaza vitaminele. 🙁
Se completeaza oala, pana sus, cu lichid (apa fiarta sau supa de pasare). Se lasa la fiert, la foc potrivit, cu capacul pus pe oala, pana se moaie toate ingredientele.
La sfarsit, se adauga rosiile decojite, date pe razatoare. Se mai da in cateva clocote. Se pune leusteanul tocat fin.
Se mixeaza cu blenderul, legumele fierte, impreuna cu lichidul in care au fiert acestea. Se gusta si se potriveste de sare si cu zeama de lamaie, dupa gust. Cine doreste mai acru, poate folosi zeama de corcoduse, in loc de zeama de lamaie.
Variante pentru cel mai aprig mofturos ! Supa devenita o crema groasa, se serveste cu crutoane (bucati de paine prajita sau uscata la cuptor, taiate la dimensiuni egale, sa nu se inece cumva cel mai mic mofturos 😛 ), cu ou ochi facut direct, in supa fierbinte, cu bucatele de costita afumata, unduita in tigaia de teflon sau de ce nu, cu toate cele o data. 8)
O lingura de smanatana sau de iaurt gras, de bivolita, potrivite peste supa, va stimpara din fierbinteala supei.
Secretul oului romanesc, facut in lichidul aflat in clocot ! In oala cu supa mixata, aflata in clocot, se rastoarna oua proaspete, de gaina, intregi, asa cum le-ai scos din coaja. Cei mai indemanatici, pun direct oul in supa, avand griga sa dea tarcoale, in jurul galbenusului oului, cu o furculita, adunand albusul, pentru ca oul sa ramana compact, sa nu se lateasca albusul. Invataceii, pot sa sparga coaja si sa puna oul, mai intai intr-un castronel. Apoi, cu grija (doar te porti fin, ca cu oul, nu ?) si insistenta gurmandereasca, insotita de rabdare si curiozitate (adica, mie de ce sa nu-mi iasa miscarea ?), prelingi oul din castronel, direct in supa clocotinda (atentie ! lichidul fierbinte, frige si produce basici, pe maini) sau si mai bine, il iei cu o lingura, mai mare si il pui usurel, dintr-o singura miscare, in lichid, sa nu se sparga. Imediat, oul aflat in lichidul fierbinte, se va ridica la suprafata. Ai patit-o si s-a spart galbenusul oului, asta este, nimeni nu s-a nascut bucatar. 🙁 🙂 Totul este sa nu renunti usor. 😛
Supa merge de minune cu mamaliga calda sau cu mamaliga rece. Merge si niste hrean proaspat ras, sa iuteasca supa, atata cat este necesar.
Nici un ardei iute, nu este rau pentru cei care nu au probleme cu stomacul sau care iubesc iuteala.
Chiar daca este cald afara, o asa supa crema, minunata, trebuie sa fie musai, botezata, cu un paharel de tuica de pruna.
Pofta buna frati gurmanzi de pretutindeni, oriunde va veti afla pe mapamond ! Am observat ca la capitolul ciorbe, supe, supe crema, nu am pus prea multe retete. Ca sa fiu sincer, pana la capat, am scris doar retetele pe care le fac mai des, personal nefiind un adorator al mancarurilor fara carne. Cum intr-un meniu complet, nu pot lipsi supele, supele crema sau ciorbele, pe viitor, voi scrie mai des acest gen de retete. Copii mei, mici mofturosi fiind, nu erau deosebit de incantati cand se servea la masa, supa sau ciorba, chiar daca era cu carne. Cand au plecat la facultate si veneau pe acasa, ne-au surprins cu intrebari de genul: ce ciorba avem ? La inceput, sotia a ramas blocata, ulterior s-a lamurit, cand mesajul transmis a fost: pai supa, ciorba sunt acum de baza. 😕 Ulterior, de cate ori veneau acasa, ii astepta pe meterezele bucatariei si o ciorba sau o supa.