A trecut vara si am facut doar de vreo 2-3 ori niste ciorbe de vara, cu legume proaspete, aduse de precupete la piata (vechi cunostinte, a caror „marfa proprie” am verificat-o si rasverificat-o de nenumarate ori, de-alungul anilor), dis de dimineata, imediat ce le-au cules, in zorii zilei, din propria gradina de zarzavat.
Amintiri, amintiri ! Cand traiau parintii si bunicii, din gradina de legume din jurul casei, era o adevarata placere sa culegi la inceput de septembrie, tot felul de legume proaspete (felurit colorate si care degajau miroazne tainice ce iti gadilau placut narile) direct de pe vrej, din tufele frumos aliniate sau atunci scoase din pamant si sa le depui in cosul de nuiele cu care tantos, mergeam apoi in bucatarie. Spalatul legumelor proaspat culese se facea la cismeaua din curte, ca sa nu ajunga pamant in canalizarea de la bucarie care deversa intr-o fosa si sa o infunde.

Ingrediente de trebuinta in reteta: legumele preferate – ceapa, fasole verde, cartofi, dovlecei/ zuchini, varza, praz, rosii, ardei gras, ardei capia, usturoi, conopida, brocoli, gulie, ardei iute, morcov, telina, patrunjel, pastarnac, dovleac, etc. (in orice combinatie dorita si in cantitatile dorite, dupa cat de deasa se doreste a iesi ciorba), verdeata (patrunjel, marar, leustean; cine doreste poate pune si 2-3 fire de tarhon), ceapa verde, ulei de masline/ untura de pasare, sare grunjoasa, piper boabe, boia de ardei dulce si boia de ardei iute, smantana grasa/ iaurt gras, unt proaspat, oua de gaina, acreala (nu este obligatorie, poate fi ciorba dulce)- zarzane/ zeama de la muraturi taranesti de vara.
Ce combinatii de legume alegem pentru ciorba de vara ? Dintre radacinoase, morcovi tineri, mici si cateva fire rase din radacina de patrunjel. Nu vor lipsi cartofii noi, fasolea verde, dovleceii, ardeiul gras, varza de vara, ceapa uscata si ceapa verde, un catel de usturoi uscat.
Legumele se taie rondele, felii, bastonase, cuburi, iar radacinoasele se dau pe razatoarea mare. Fasolea verde se rupe in bucati mici, iar varza se taie marunt sau se da pe razatoarea mare.

Rosiile se decojesc/ sau nu (dupa preferinta gospodinei si placerea gurmanzilor care se vor ingramadi in jurul masa) si se feliaza/ se dau pe razatoarea mare.

Legumele (fara rosii) se calesc intr-un amestec de ulei de masline si unt proaspat sau in untura de pasare.

Cand legumele sunt „invelite” in grasimea de pasare si ceapa incepe sa se moaie, se adauga apa calda si se lasa la fiert, la foc potrivit, pana fierb legumele. Cartofii daca sunt taiati in cuburi mici vor fierbe o data cu toate celelalte legume, inclusiv radacinoasele date pe razatoarea mare.
La fiert se pune si putina verdeata (leustean, marar, patrunjel), tocata fin, pentru culoare si un gust deosebit al preparatului.

Se bat oua de gaina, proaspete, cu smantana grasa, folosind o furculita sau cu telul. Se drege cu sare grunjoasa si piper boabe proaspat macinat, dupa gust.

Spre sfarsitul fierberii ciorbei se adauga rosiile decojite, taiate fin si se mai lasa ciorba sa dea in cateva clocote.
Se iau 2-3 polonice cu zeama de ciorba si se amesteca cu ouale batute si smantana pentru fluidizare.

Intotdeauna exista si un mic truc culinar, nespus de catre sefii bucatari, probabil din interes profesional, usor meschin (sa stie numai ei) ! Pentru ca ouale sa nu „branzeasca” (sa se faca cocolose in ciorba), se opreste focul sub oala cu ciorba si se adauga amestecul de oua batute cu smantana si zeama de ciorba, putin cate putin, amestecand cu polonicul in ciorba.
Se presara verdeata.

A gusta sau a nu gusta preparatele culinare ?! Bucatarii consacrati intotdeauna gusta mancarea preparata, probabil sa nu se faca de ras si o „dreg” dupa gustul lor, care poate sa nu fie acelasi cu al consumatorului (de ce ar fi ?!). Eu nefiind bucatar profesionist si nefiindu-mi frica ca ma fac de ras in fata familiei mele (nu le place, nu au decat, sa-si caute alt bucatar, Nu ?), rareori gust mancarea, dar am grija sa fie pe masa, la indemana mesenilor tot ceea ce trebuie pentru a-si „drege” mancarea (sare grunjoasa, piper boabe, verdeata, ulei, otet, mustar, hrean, smantana, etc.), dupa gustul fiecaruia.
Acest preparat, fara carne, este de regula o ciorba dulce, dar se poate acri cu zeama de corcoduse sau cu zeama de la muraturile taranesti de vara.
Preparatul se serveste caldut, cu smantana deasupra si paine calda/ mamaliga calda. Poate fi servit si rece in special daca este preparat cu ulei de masline si/ fara unt.

Un ardei iute nu poate lipsi. Niste boia presarata peste smantana da „fata” preparatului.
Un paharel cu tuica de prune merge de minune, acum ca vara e pe sfarsite.
Pofta buna voi frati gurmanzi si voi frati gurmeti de pretutindeni, oriunde va veti afla pe mapamond ! Si de aceasta data mi-a trebuit mai mult timp sa scriu reteta decat sa o prepar. Numai cine nu indrazneste sa bucatareasca, merge si cumpara preparate direct din galantar, de la market. Dupa parerea mea, numai cine nu vrea sa incerce (sa aiba apoi cu ce se lauda), nu stie sa gateasca (cam rusinos, zic eu !).
Imi plac retetele si modul de prezentare./