Au mai trecut niste sarbatori crestinesti. Organismul nostru, daca nu a dat deja semne de istovire, ca urmare a bucatelor grase si apasatoare pentru stomac, consumate in cantitati ceva mai mari decat de obicei (ce sa-i faci, asa-i romanul, inghite, inghite si iarasi inghite), cu siguranta o va face, daca nu il menajam putin.
Ce-i de facut ? Se simte nevoia unei ciorbe acre care „sa curete”, nu sa ne curete. Cum nu toti suntem adepti in orice perioada, al ciorbelor/ supelor/ supelor crema din legume si/ sau verdeturi, ceva carne de pasare, in special pentru zeama de la ciorbe, este bine venita.
Ingrediente de trebuinta in reteta: zeama obtinuta din fierberea unor aripi/ tartite/ ciotoaie/ spinari, etc. de curcan/ gaina de curte/ pui ecologic, ciuperci albe/ ghebe/ pleorotus (congelate de cu toamna) sau proaspete, legume (ardei si rosii) din cele congelate de cu toamna (din rezerva aproape pe sfarsite din congelator), radacinoase (pastarnac, morcovi, telina, patrunjel), cartofi, ceapa uscata si ceapa verde, sare grunjoasa, piper boabe, untura de pasare (optional, daca zeama de carne este „uscata”), verdeata (patrunjel, busuioc, marar, leustean).
Se pune carnea de curcan la fiert, in apa clocotinda. Daca se lasa spuma, se aduna cu o paleta strecuratoare/ spumuitoare, cu grija, sa nu indepartam si eventuala grasime de pasare, deja topita in apa fiarta.
In aceasta reteta vom folosi numai zeama obtinuta din carnea de pasare, prin fierbere.
Carnea de pasare, fiarta, se va folosi pentru mancarici cu rosii, cu bame/ fasole verde, galbena/ mazare si rosii, pilaf sau pentru orice reteta doreste gospodina(ul), dupa gustul si preferintele celor care se vor aseza la masa.
Am facut rosii natur pentru iarna dupa o reteta vazuta la televizor, care mi-a placut cum arata si nu am regretat, gustul acestora fiind deosebit.
Radacinoasele si cartofii se curata si se taie bucatele. Ardeii se vor folosi inghetati, pentru a-si pastra gustul de proaspat.
Legumele dau gust suplimentar preparatului ! Radacinoasele (doar de gust, nu bucati generoase) se pot lasa intregi si se feliaza dupa fierberea lor in zema de carne, impreuna cu cartofii. Radacinoasele pot chiar sa lipseasca din aceasta reteta de ciorba acra, cu ciuperci. Ceapa uscata se lasa intreaga, pentru a se scoate din ciorba, dupa fierbere, daca nu este agreat aspectul si/ sau gustul de foaie de ceapa fiarta, intreaga, in farfurie.
Legumele si rosiile din borcan impreuna cu zeama in care au stat, se pun la fiert in zeama de carne de curcan, la foc potrivit, cu capacul pus pe oala. Gustul de carne va inobila legumele, taiate mai mare. Legumele gata fragezite dau gustul deosebit al acestei ciorbe.
Ciupercile proaspete se taie felii subtiri. Daca se folosesc ciuperci congelate/ inghetate, nu se vor lasa la decongelat.
Verdeata se taie mai mare.
Zeama de la castraveti in saramura cum facea socrul meu se fierbe intr-o cana emailata si se aduna spuma folosind o paleta spumiera.
Cand legumele sunt gata fierte in zeama din carne de curcan, se adauga zeama de castraveti in oala de ciorba (atentie zeama este destul de sarata) si ciupercile taiate felii.
Se potriveste ciorba de sare, piper si se da in cateva clocote, pentru amestecarea cu zeama de castraveti si pentru ca ciupercile sa se moaie putin (sarea grunjoasa va intra in acestea).
Se presara verdeata (leustean, patrunjel, marar, busuioc, ceapa verde) tocata mai mare, cantitativ dupa gustul si dorinta fiecaruia.
De retinut ! Leusteanul va da un gust deosebit, care va face stomacul sa „aplaude” de placerea linistirii, dupa „trantele” din zilele anterioare (cu oua fierte, tari, carne grasa de miel, carnati afumati, sarmale, piftie si pahare inchinate repetat), la care a fost supus sistematic. Busuiocul si mararul verde vor conferi si acestea savoare fiind aliatul de nadejde al ciupercilor. Daca suprafata farfuriei cu ciorba va fi acoperita cu verdeata, nu este nicio greseala.
Am propus o reteta de linistire a stomacului. Dar la asa un preparat, este greu de crezut ca gurmanzii de profesie vor renunta la ardei iute si la o bucata de mamaliga rece, facuta din malai macinat mare. Gustul acestei mamaligi, de camp imbelsugat, plin de roade, este total diferit de cel al mamaligii facute din malai unguresc.
Ar merge chiar si o cescuta (cat mai mica) cu tuica de prune. Gurmetii de meserie stiu de ce.
Pofta buna voi frati gurmanzi si voi frati gurmeti de pretutindeni, oriunde va veti afla pe mapamond ! Vreau sa cred, ca ati facut fata cu brio la „luptele” culinare, de sarbatori, ca sunteti sanatosi si dornici sa incercati noi retete.