Fudulii de taur cu piure de cartofi

Dand o raita prin hala, intr-un galantar, am ochit niste fudulii de taur. Nu am stat prea mult pe ganduri si am purces la achizitionarea lor.

Ce sa fie, ce sa fie ? Nu am mai preparat fudulii, de foarte mult timp, negasind de vanzare. M-am intrebat, daca au disparut taurii din Romania, au invatat tinerii bucatari – gurmanzi sa prepare fudulii si le achizitioneaza pe toate sau gurmanzii de profesie, aduna tot din galantare si prepara numai pentru ei, facandu-le in ciuda celorlalti.      🙂      🙁

Exista si niste secrete ! Cand cumparati fudulii, alegeti din ochi, pe cele mai mari si mai rozalii. Daca pielita care le acopera este „mototolita” sau zbarcita, treceti mai departe, fuduliile nu sunt tocmai proaspete. Nu cumparati fudulii din cele inghetate, nu vor fi fragede la preparare.

Cu un cutit bine ascutit, se indeparteaza pielita. Fuduliile se feliaza in lung, in bucati de 1 cm grosime. Se pune sare grunjoasa si piper boabe, proaspat macinate si cateva picaturi de zeama de lamaie. Se lasa la macerat, la rece, 1 ora, in frigider.

Cartofii albi sunt cei mai potriviti pentru piure. Cartofii se curata de coaja si se feliaza. Se pun la fiert, cu apa rece, cat sa-i acopere. Se adauga sare dupa gust. Cand cartofii s-au fiert, se scurge apa si se adauga o lingura de unt, cumparat de la ciobani, o lingura de smanatana grasa, cumparata tot de la ciobani si lapte dulce, dupa gust, in functie de cat de „lung” vrei sa iasa piureul.

Cartofii se freamanta cu furculita sau cu pasatorul de cartofi.

Sofisticanii in ale pireului de cartofi ! Cine doreste un piure mai fin, boieresc, foloseste blenderul. Cui ii place, poate amesteca niste verdeturi – frunze de ceapa verde, menta, busuioc, spanac, patrunjel sau marar, tocate fin (a nu se intelege, ca se adauga, toate verdeturile, la gramada      😛     ). Am adaugat o data leurda, taiata fin. Piureul a iesit cu un gust ciudat, usturoiat, care nu a fost rau deloc, ba chiar as zice, ca voi mai face si alta data.     8)

Feliile de fudulii se prajesc, la foc mare, in unt amestecat cu ulei de floarea soarelui, pe ambele fete, pana se rumenesc. Se presara cimbru uscat. In timpul prajirii sa picura zeama de lamaie.

Alternative gastronomice ! Cine doreste, poate toca marunt 2 catei de usturoi, pe care  sa-i rumeneasca o data cu fuduliile, fara a-i arde, sa nu dea amareala preparatului. In loc de zeama de lamaie se poate picura otet balsamic sau otet alimentar, din vin, de 9 grade. In loc de usturoi se poate toca si rumeni, impreuna cu fuduliile, o jumatate de ceapa uscata.

Feliile de fudulii se pot pune pe un gratar de tuci, uns cu ulei de floarea soarelui, pana se obtin, pe ambele fete, niste „grilaje” ademenitoare. Pe grosimea feliei, se urmareste schimbarea culorii carnii, din rosu, in rozaliu pal.

Fuduliile cu piure de cartofi merg de minune cu o salata de castraveti proaspeti, usturoi verde si marar verde, tocate fin.

Un pahar de vin rosu -Puterea ursului, face festinul de neuitat.

Era sa uit, ceva esential ! Farfuriile pe care se servesc fuduliile trebuie incalzite in prealabil, pentru a se evita sleirea acestora pe portelan.

Pofta buna frati gurmanzi de pretutindeni, oriunde va veti afla pe mapamond ! Nu sunt sigur, ca toti cei care citesc retete din fudulii, stiu ce sunt acestea si cum se prepara. Curiozitatea gurmandereasca este totusi mare. De ce nu ar incerca ? Circula o vorba printre bucatarii asiatici, conform careia, in bucataria lor se consuma orice vietate care sta cu spatele la soare.  Stiu ei ceva, cu siguranta, daca pe acolo, bolile de stomac sunt raritati, iar speranta de viata se apropie de 85 de ani.