Prin traditie, orice masa din timpul sarbatorilor de iarna, are la romani, ca „drog” pentru lansare in ospatul care va urma – tuica fiarta.
Tot traditia zice ca tuica la romani se face numai din prune si ca nu se consuma decat cea care a stat cel putin un an, sa dospeasca, in butoi din lemn de dud, pentru a prinde o culoare galbuie spre portocaliu si a se limpezi de urmele tulburi ale esterilor, antrenati o data cu alcoolul, in timpul distilarii borhotului de prune.
Cum traditia la romani a mai palit intre timp, cum prunele nu se prea mai fac in fiecare an, iar comerciantii sunt tot mai avizi de castig, in prezent se face tuica din te miri ce (rumegus, marmelada, dulceata sau gem expirate ca termen de valabilitate, borhot ramas dupa ce tragi vinul, etc.), care se vinde drept tuica de prune, ca doar la noi la romani au ajuns legile UE, dar nu si aplicarea lor, ca tot nu controleaza nimeni in fapt, ci doar prin vorbe goale, aruncate prin presa pentru cei dornici sa auda astfel de mascari politice si politicianiste. 🙁
Pentru reteta este nevoie de peste afumat – macrou, crap sau price alt peste gras. Am cumparat macrou, decapitat.
Pentru prajit este nevoie de paine coapta la tava, feliata sau paine neagra feliata. Am cumparat de curand un cuptor „minune”, pentru facut paine in casa si inca experimentez dupa retetele scrise in cartea aparatului. Trebuie sa adaptez retetele nemtesti la faina, drojdia si celelalte ingrediente care se adauga in coca, procurate din Romania.
Arata totusi bine, cu gustul nu sunt inca multumit. 😉 Sunt sperante mari sa obtin o paine de calitate, dupa gustul meu, mereu proaspata si frageda, adica sa o strangi intre degete si sa revina la forma initiala, fara sa se faramiteze, precum majoritatea sortimentelor de paine, aflate in comert. 8)
Se curata pestele afumat de piele si de oase. Bucatile de peste fara oase se toaca marunt, cu cutitul bine ascutit sau se trec prin masina de tocat carne.
Pachetul de unt gras, de 82 % din comert sau untul cumparat de la ciobani se lasa la temperatura camerei, sa se inmoaie. Se marunteste untul cu o furculita si se inglobeaza in el, carne de peste, prin frecare. Cand se obtine o pasta, se adauga piper proaspat macinat si se amesteca in continuare.
Secret ! Se gusta pestele afumat si nu se adauga sare grunjoasa, proaspat macinata, decat daca pestele nu este sarat destul.
Painea se prajeste in prajitorul electric sau se pune direct pe plita de la soba de tuci, a bunicii. Se poate praji si pe un gratar de tuci pentru friptura, pus direct pe ochiul aragazului sau pe o tabla neagra, mai groasa, pusa pe ochiul aragazului sau pe un gratar obisnuit folosit la iesirile la iarba verde, deasupra jarului.
Secret greu de evitat pentru gurmanzi, in special ! Cine doreste poate sa frece bucata de paine prajita, cat timp este calda, cu un catel de usturoi. Da un gust deosebit acestui preparat.
Painea prajita se unge cu preparatul din peste, dupa ce se raceste painea, pentru a nu curge pestele pe langa.
Tartinele se servesc cu tuica fiarta, aburinda, castraveti si/ sau gogosari in otet.
Numai pentru gurmanzi adevarati ! Pentru cei vartosi si pofticiosi, un ardei iute este bine venit. 😉
Muraturile „atata” si mai mult papilele gustative ale celor dornici de chef.
Oare de ce ? Unii pofticiosi nu beau tuica fiarta fara muraturi in otet. Stiu ei sigur ceva. 😀
Pofta buna frati gurmanzi de pretutindeni, aflati intr-o mare dilema – ce sa pretuiti mai intai, dintre bunatatile care vor fi pe masa in noaptea dintre ani !