Incerc sa ma initiez in retete pentru dulciuri/ deserturi. Am mesteri mari in spate, dar si surse de inspiratie – sotia (ochiul critic) si retetele mostenite de la mama si de la soacra mea. Unele matusi, prin retetele lor, purtate din vorba in vorba, verificate pe viu, mesean fiind, cu mai multi ani in urma, isi au si ele rolul lor in initierea mea.
Am luat-o usurel si nu ma arunc dintr-o data la mari sofisticanii in ale cofetariei. Mai precis, mi-am amintit de orezul cu lapte pe care il facea socrul meu, fierband mai intai orezul in apa si apoi amestecand orezul aproape fiert in laptele dulce, fiert. Nefiind prieten cu lactatele, in general (branza, untul, etc. nu figurau in meniul sau), socrul meu bea insa lapte dulce destul de des si isi facea si orez cu lapte.
Ingrediente de trebuinta in reteta: lapte dulce, branza dulce, oua proaspete (de gaina), orez (din cel pentru pilaf), fructe uscate (stafide, curmale, smochine, merisoare, prune, caise, etc.) si/ sau proaspete/ congelate/ din compot (fructe de padure, capsuni, smeura, mure, cirese/ visine – fara samburi, prune/ caise/ piersici – tot fara samburi si feliate, etc.), miroase/ esente (dupa gustul si preferinta fiecaruia), coaja de lamaie si/ sau coaja de portocala, scortisoara macinata, zahar/ miere/ sirop din fructe naturale.
Nu trebuie sa se sperie nimeni ! Ingredientele mentionate mai sus (fructele) nu trebuie puse toate o data, de fiecare data cand se pregateste reteta, ci dupa doleanta si „dotarea” din propria camara.
Orezul (din cel pentru pilaf, cu bobul rotund, care se aglomereaza la fierbere) se pune la fiert in apa rece (o cana de orez/ 2 cani de apa).
Poate fi util ! Pentru fieberea orezului se foloseste oala speciala de fiert lapte (cu pereti dubli), dupa fierberea laptelui dulce si scoaterea acestuia din oala intr-o cratita. Cine are 2 oale pentru fiert lapte a scapat, pe moment, de spalatul oalei pentru fiert lapte.
Orezul se poate fierbe in apa folosind o oala emailata.
Cand orezul este aproape fiert si apa a secat, se adauga laptele fierbinte (cat sa acopere orezul aproape fiert) si se continua fierberea, cateva minute, in lapte.
In orezul gata fiert se adauga zahar/ miere/ sirop, dupa gust. Se rade coaja de lamaie si/ sau coaja de portocala. Se adauga scortisoara macinata si esenta preferata (vanilie, scortisoara, rom, fistic, migdale, portocale, lamaie).
Branza dulce, de vaca, se amesteca cu galbenusuri de ou, stafide, curmale (taiate felii) si merisoare.
Pentru un gust deosebit al preparatului, fructele uscate se tin 1-2 ore in rom/ coniac, sa se rehidrateze.
De avut in vedere ! Daca sunt si copii la masa, se poate sari peste rehidratarea in alcool si se poate face o rehidratare partiala, in sirop (de care ai, desi in sirop de artar este ceva deosebit).
Albusurile se bat cu telul sau cu mixerul, pana se leaga bine.
Orezul fiert, inmiresmat, se amesteca cu galbenusurile de ou si fructe si cu albusurile batute. Amestecul se pune intr-un vas termorezistent. Deasupra trebuie sa fie un strat de albus batut.
Vasul termorezistent se introduce in cuptorul incins al aragazului, la foc potrivit.
De privit prin usa cuptorului aragazului ! Cand albusul de deasupra s-a colorat in aramiu, se scoate vasul din cuptor, folosind manusi de bucatarie, groase.
Nu este nicio greseala ! Vasul termorezistent se poate unge cu putin unt si tapeta cu gris/ faina de orez inainte de a se adauga amestecul de orez, oua, fructe, albus batut. In amestec, dar si in albusul batut de deasupra se poate pune putin gris/ faina de orez.
Se lasa vasul, sa se odihneasca 10-15 minute. Exista o conditie insa – cei care tot dau tarcoale prin bucatarie, sa vada si sa adulmece „stadiul” preparatului, sa aiba rabdarea necesara.
Tapetarea vasul termorezistent cu gris/ faina de orez, are rolul de a intari preparatul, facandu-l in acelasi timp usor de taiat in felii, pentru servit.
In poza de mai jos, se va observa, ca rabdarea nu a fost avuta in vedere si budinca „s-a lasat” putin, cand a fost pusa in farfurie, pentru a fi servita celor zburdalnici.
Budinca se „dichiseste”, la dorinta mesenilor, cu sirop de artar/ scortisoara/ dulceata.
Avantajul acestei retete este, ca se prepara usor, repede si sunt o multime de variante posibile. Inventivitatea fiecarei gospodine este bine venita. A nu se uita totusi, de preferintele mesenilor si in special a celor mici.
Pofta buna voi frati gurmanazi si voi frati gurmeti de pretutindeni, oriunde va veti afla pe mapamond ! Am mai spus-o si cu alte ocazii, poate sub o alta formulare – numai cine nu incearca, nu reuseste; numai cine ezita, sa puna mana si sa incerce orice reteta, pofteste doar, la ceea ce vede la altii pe masa.