Am descoperit de curand, in hala de carne (la o toneta pe la care nu prea ma uitam in vitrina, facandu-mi deja, anterior, o idee, nu tocmai favorabila firmei despre marfa care era expusa acolo), niste pui de casa, la 2-3 Kg bucata, cu pielea galbena de grasime, bine parliti si frumos expusi la vedere. Reclama era pentru pui bio, crescuti in curte, numai cu furaje naturale, fara aditivi. Mi-am zis ca merita sa incerc, sa verific despre ce este vorba de fapt si de drept. Nici pretul nu era prohibitiv 12,50 lei/ Kg. Am cumparat un pui maricel la peste 2 Kg.

Exista un secret la cumpararea puilor ! Este de preferat sa se cumpere puicute, mai fragede decat cocosii, la peste 1,5 Kg, cu ceva grasime (pete galbene sub pielea pulpelor, in jurul gatului, la gusa si in jurul tartitei) ce da o savoare deosebita preparatului daca acesta este pregatit la cuptor. Fiind copt „in suc propriu” (carnea se coace in propria grasime), puiul se fragezeste si carnea ramane mustoasa.

Cum recunoastem puicutele fata de cocosei ? Puicile sunt mai late, au grasime mai multa, cocosii sunt mai lunguieti si mai „musculosi”, fara grasime sub pielea pulpelor si in jurul tartitei.

Ingrediente de trebuinta in reteta: un pui mare, boabe de orez, ceapa uscata, usturoi uscat, ulei de floarea soarelui/ untura de pasare, ardei gras, sare grunjoasa, piper boabe, cimbru uscat, rozmarin uscat, vin alb, marar verde.

Puiul cumparat fiind bine parlit, nu a fost nevoie sa il parlesc eu. Se scoate doar punga cu grasime amara, de sub pielea de deasupra tartitei si se arunca (este de fapt singurul lucru, care se arunca, eventual bucata de mat ramas sub gat, dupa taierea gatului pasarii). Nici la interior nu a fost nevoie sa il mai curat. Se scoate bucata de grasime, intreaba, de sub pielea din jurul tartitei si de la fundul pasarii, pentru a fi asezata ulterior deasupra puiului cand se introduce la cuptor, pentru ca grasimea topita sa se imprastie omogen pe toata pasarea si sa o invaluie, facandu-i pielea crocanta.

Inainte de a fi pus in tava de copt, puiul se unge/ se „framanta” cu untura de pasare topita sau cu ulei de floarea soarelui. Se asezoneaza cu sare grunjoasa si cimbru uscat. In vasul de copt se pun catei de usturoi, crengute de cimbru si crengute de rozmarin, boabe de piper, foi de dafin. Deasupra pasarii asezate cu pieptul in jos (pentru o coacere omogena a carnii), se pune grasimea.

Pasarea gata pregatita pentru copt se introduce in cuptorul incins al aragazului, la foc mare, timp de 5-10 minute, pana ce untura de pasare se topeste si incepe sa curga pe pui. Se reduce focul, la potrivit si se coace pasarea pana incepe sa se rumeneasca (timp de 1-1,5 ore, dupa cat este de mare puiul).

Numai pentru gurmanzii profesionisti ! Cine doreste un pui mai crocant si putin iute, poate unge pasarea cu un amestec de boia de ardei iute si boia de ardei dulce, in proportia dorita de fiecare, pentru iuteala.

Puiul copt se scoate din tava si se pastreaza cald, acoperit cu o hartie de pergament sau    intr-un vas cu capac. Carnea „odihnita” va redeveni mustoasa si frageda.

Sosul de la pui se trece intr-o cratita, separand crengutele de cimbru si rozamarin, cateii de usturoi si frunzele de dafin. Cine doreste un sos de la friptura limpede si un orez „curat” poate sa strecoare grasimea in care s-a copt puiul.

Se taie marunt o ceapa uscata. Se caleste ceapa, impreuna cu cateva felii de ardei gras congelat (din cel pus in pungi de plastic, la congelator, de cu toamna), in grasimea in care s-a copt puiul.

Se adauga orezul nespalat si se calesc impreuna, in continuare, pana ce orezul tinde sa se prinda de cratita.

Se adauga putina apa calduta, in care s-a picurat vin alb, sec. Lichidul trebuie sa acopere orezul. Se fierbe, la foc potrivit, pana ce orezul se umfla si devine o masa omogena.

Cine doreste, poate sa introduca cratita in cuptor, la foc potrivit. Va trebuie sa supravegheze prin geamul cuptorului, pentru ca orezul sa nu se arda.

Se completeaza cu apa calduta daca este nevoie.

Cand orezul este gata fiert, se acopera cratita cu capacul si se lasa orezul sa se umfle bine, pana seaca lichidul, dar fara a se usca. Orezul gata pregatit trebuie sa fie lipicios, lucios, dar nu cu boabele sparte.

Pe orezul fiert, se presara marar verde, tocat marunt si se amesteca cu o lingura de lemn.

Puiul cu garnitura de orez se serveste alaturi cu sfecla rosie conservata in otet. Merge si sfecla rosie proaspata, atunci coapta in cuptor, intr-o tava de inox pe care s-a pus hartie de copt. Sfecla se spala, se taie in felii potrivite ca marime si se asezoneaza inainte de coacere, cu sare grunjoasa si piper boabe proaspat macinat, se „tavaleste” prin ulei de masline. Pe sfecla coapta se picura otet balsamic.

Un pahar din vinul casei rosu din struguri merge de minune. Nici un pahar de bere nu este de refuzat.

Pofta buna frati gurmanzi de pretutindeni, oriunde va veti afla pe mapamond ! Se apropie primavara. Daca nu sunteti deja pregatiti pentru o cura de verdeturi, mai este timp pentru a va planifica niste retete din care sa nu lipseasca spanacul, urzicile, leurda, salata verde, loboda sau macrisul, ceapa verde si usturoiul verde. Si cum verdeturile merg de minune pregatite cu sunca de porc afumata, treceti prin piata si achizitionati din timp, daca nu ati fost prevazatori sa va faceti singuri la Craciun.