De cand cu legea gratarelor, inventata de parlamentarii nostri doar de dragul de a avea o reglementare conforma normelor europene, iesirea la iarba verde a devenit o adevarata aventura. Locurile unde stiai ca poti sa faci un gratar, pe poienite aflate pe malul raului, de altfel bun al intregii comunitati, au devenit tarlale acaparate si ingradite de catre indivizi fara scrupule, improprietariti cu pamantul obstii de catre primari alesi pe spranceana politica. In schimbul unei sume de bani, nici de cum modice, asa cum ar fi normal, dar fara sa-ti ofere in schimb nici macar un cos de gunoi unde sa-ti lasi punga cu resturile de la gratar, „proprietarii” insotiti de niste malaci inarmati ca la razboi, colecteaza sume considerabile de la iubitorii de iarba verde. Rareori malacii iti taie o chitanta in schimbul banilor. Probabil nu stiu sa scrie, doar sa numere bani. 8)
Locurile amenajate de catre primarie, pentru respectarea aceleiasi legi, amintite mai sus, sunt adevarate circuri cu taxe incasate de oameni ai primariei, adusi special de acasa in zilele de sarbatoare pentru a fi de fata cand vin in control inspectorii de mediu si cei de la pompieri si sanatate publica. Taxa de intrare, modica, pentru care primesti un bon xeroxat cu semnatura cuiva, indescifrabila, nu te poate atrage decat o singura data, ulterior satul de manele si de latratul cainilor, renunti, ramai si in wekend in linistea apartamentului tau, de la bloc, sa faci o friptura la cuptor sau la gratar, sa bei o bere rece si sa asculti doar muzica care iti face placere. 😕
Nu ma pot abtine sa nu fac o ultima remarca, deloc rautacioasa ! De muzica populara romaneasca, adevarata, inspirata din folclorul autentic romanesc, rareori se mai preocupa cineva pe la televiziunile noastre, numeroase, dar atat de axate pe stiri extravagante, cu cocalari si pitipoance, cu crime, violuri si berbecisme politice. Aceasta abordare simplista si daunatoare pentru sanatatea culturala a natiunii, dupa parerea mea, poate place majoritatii, dar ma intreb de ce suntem discriminati, noi ceilalti, minoritari se pare ? Ce vina avem, noi cei putini se pare, sa primim doar cu taraita, de obicei dupa miezul noptii, cateva momente cu adevarat de cultura si traditie pur romaneasca ? De ce nu am avea si noi dreptul la o televiziune a noastra, numai cu momentele preferate, de care sa nu ne plictisim si sa nu ne fie jena niciodata. 😕
Optimism ! Ar fi o solutie pentru copii nostri. Impreuna, sa imbunatatim daca avem, sa cumparam sau sa ne construim un locusor al nostru, la tara, acolo unde bunul simt al vecinilor se mai mentine, unde natura este inca vie. 😛
Sa trecem la reteta de azi, uitand de cele de mai sus, savurand melodii de neuitat, din repertoriul lui Zavaidoc.
Ingrediente de trebuinta in reteta: o fleica de porc, cu sorici la 1,5- 2 Kg (daca soriciul este parlit este si mai bine), condimente de care iti plac (cimbru, piper proaspat macinat, foi de dafin, rozmarin, boia dulce si boia iute), sare grunjoasa, usturoi, fasole galbena si cartofi noi, patrunjel verde.
Fleica de porc, pe partea cu sorici, se cresteaza sub forma de romburi, cu un cutit bine ascutit, taind soriciul si patrunzand prin slanina (stratul de grasime trebuie sa fie cat mai subtire, de maxim 1 cm) pana la carne.
Daca soriciul nu este parlit, ci doar oparit, inainte de crestarea soriciului, se trece fleica de porc prin flacara mare a aragazului, pentru a se parli tot parul si a se coace putin soriciul. Fleica se „barbiereste” cu lama unui cutit bine ascutit, sa se indeparteze tot parul. Se repeta operatia pana soriciul capata o culoare usor aramie.
Se condimenteaza fleica de porc, pe partea cu carne si se freaca condimentele cu mana, de carne, pentru a intra cat mai mult aroma condimentelor in carne.
Soriciul se freaca bine cu sare grunjoasa, introducand sare prin crestaturile facute in sorici si slanina cruda. Se condimenteaza si la exterior, cu cimbru uscat si piper proaspat macinat.
Ruloul de carne se stropeste cu putin ulei de floarea soarelui sau untura de porc, topita. In tava se adauga boabe de piper, boabe de coriandru, foi de dafin, catei de usturoi, crengute de cimbru si crengute de rozamarin.
Tava din inox se introduce in cuptorul incins al aragazului, la foc mare, pentru cate 10 minute, pe fiecare parte a ruladei, pana soriciul prinde o culoare aurie, „infloreste” si grasimea de porc incepe sa sfaraie, curgand in tava.
Pojghita rumena de sorici si grasime, va retine toate sucurile carnii la interior, iar carnea se va coace in suc propriu.
Se scoate tava din cuptor si se acopera carnea cu o hartie de pergament, muiata in apa rece si stoarsa.
Ce sa fac, ce sa fac ? Daca s-a terminat hartia de pergament (nu ai fost prevazator sau ai uitat cand ai fost in market 🙁 ) se poate folosi si foita de staniol, desi multe studii de profil nu o recomanda, foita fiind suspectata de emanatii de gaze toxice pentru organismul uman, la expunerea prelungita la temperaturi ridicate.
Se reintroduce tava in cuptor, la foc potrivit, pentru 2-2,5 ore, pentru a se coace carnea.
Dupa 1 ora, se scoate tava din cuptor, se indeparteaza cu atentie folia de staniol (pazea, aburii de la friptura te pot parli pe maini 🙁 ) si se toarna treptat, o cana de vin rosu indoit cu apa, prelingandu-se lichidul pe rulada fierbinte.
Prevederea este mama intelepciunii ! Untura incinsa din tava, la contactul brusc cu vinul rece poate produce alti aburi fierbinti, care te parlesc pe maini. 🙁
Fereste nasul, miroasele te pot imbata (vorba vine). 😛
Se reacopera tava cu folia de staniol si se reintroduce tava in cuptorul incins al aragazului pentru urmatoarele 1,5 ore.
Tava cu rulada de porc se scoate din cuptor si se lasa acoperita, pentru 20 de minute, pentru a se „odihni” si a redeveni carnea mustoasa.
Dupa indepartarea sforii cu care a fost legata, rulada de porc putin mai rece, se taie cu un cutit bine ascutit, in felii subtiri de 1,5-2 cm grosime.
Soriciul bine copt va fi un deliciu adevarat. Cei mici vor fi cei mai fericiti gurmanzi in devenire.
Cat timp se coace rulada, prepari o salata de fasole verde, cu mujdei de usturoi.
Cartofii noi, curatati, ii prepari natur, inabusiti sau la cuptor, dupa preferintele familionului si in special ale celor mici (fa-te ca nu auzi, cand zic, daca ii intrebi, ca vor cu cartofi prajiti 😛 ).
Rulada de porc se serveste cu garnitura preferata, din cartofi, varza, fasole, etc.
Pofticiosii profesionisti nu vor renunta cu siguranta la mujdei de usturoi verde.
La pranz sau la cina, langa farfuria cu rulada si garnitura preferata, merge cu siguranta un pahar de vin rosu sau o bere rece, fiind destul de cald afara.
Rulada poate fi consumata si rece, cu mustar si un codru de paine calda (facuta in casa), spre inserat, cand ai servi ceva in fuga, nu de altceva dar sa nu te culci cu stomacul gol. 😀
La serviciu, la ora pranzului, un sandwich cu o felie de rulada, pusa pe o foaie de salata verde, intre 2 felii subtiri de paine neagra, va fi o delicatesa care te va face sa uiti de fast food-ul din colt.