Am dorit sa pregatesc mai mereu retete care sa nu se incadreze in tipare culinar – gastronomice (ce cuvinte mari folosesc !?) ca doar din astea vezi pe micile ecrane, in emisiuni de profil, le regasesti prin cartile ce napadesc tarabele sau stau frumos aliniate in rafturile din librarii si nu in ultimul rand le intalnesti pe la concursurile de profil in care marele premiu este scoaterea in fata a unor viitori bucatari, cu mai mult sau cu mai indoielnic, talent. Mi-ar placea sa am in dotare o carte de bucate cu aceleasi retete si folosind aceleasi ingrediente, retete pregatite comparativ de mai multi bucatari consacrati, raspanditi prin toate colturile lumii, fiecare cu secretele lui, sa vad poze minunate din care sa radieze un adevarat razboi de mirosuri si gusturi, sa incerc si eu una din acele retete, dupa metodele lor si respectiva reteta sa o pregatesc si ca in retetarul meu, sa pot face comparatia in final.
Cand amintirile ma napadesc ! Multe din retetele pe care le pregatesc sunt legate de amintiri din copilaria mea. Lipia/ turta coapta pe plita nu era pregatita de mama sau de bunica decat foarte rar si dupa multe insistente din partea mea. In schimb, la vecini, lipia era nelipsita de la masa si eu imi faceam drum pe la ei tocmai pentru a manca si eu. Cand mama s-a prins cum sta treaba de fapt, a inceput sa pregateasca lipie ori de cate ori doream. Mult mai tarziu am inteles eu de ce vecinii pregateau lipie si la noi, nu. Painea, la magazin, era scumpa si pe cartela, in schimb faina (combinata cu malai de cele mai multe ori) se gasea in fiecare gospodarie. Totusi, la noi in familie, bunica pregatea lipie la tigaie si o umplea cu fel de fel de legume, carne, ciuperci, etc., iar mama avea ca specialitate turta cu jumari si lapte covasit. Vecinii, rareori umpleau lipia cu ceva. O foloseau la masa ca turta in loc de paine. Uneori o serveau cu magiun sau cu cateva felii de sunca afumata si ceapa. Plita pe care se coceau lipiile/ turta era plita de la soba de tuci din bucatarie, aceeasi soba care functiona cu lemne fiind folosita atat pentru gatit cat si pentru incalzire.
Ingrediente de trebuinta in reteta: faina integrala/ faina neagra, faina alba, sare grunjoasa, apa rece pentru aluat/ lipie/ turta. Pentru umplutura: branza telemea de vaca/ branza dulce, marar verde, legume (praz, morcov, ridiche, telina, gulie, ardei gras, etc.), carne fiarta, ceapa verde, patrunjel.
[ingredients title=”Ingrediente”]
- faina integrala/ faina neagra, faina alba,
- branza telemea de vaca,
- branza dulce,
- legumele preferate (praz, morcov, ceapa verde, ridiche, telina, gulie, ardei gras, etc.),
- verdeata (marar, patrunjel, busuioc),
- carne fiarta,
[/ingredients]
Se pregateste un amestec de faina integrala/ faina neagra si faina alba, in proportie de 2:1. Faina se cerne prin sita. Se adauga un praf de sare grunjoasa si apa rece, treptat, amestecand cu mana pana se formeaza o coca.
Se continua framantarea aluatului pe planseta pana devine omogena. Coca se portioneaza si fiecare portie de coca se intinde cu sucitorul pana se obtine o foaie de aluat subtire, de marimea plitei si groasa de 1-2 mm.
Foaia de aluat se intinde pe plita incinsa si se perpeleste pe ambele parti pana se rumeneste.
Se obtine lipia simpla/ turta coapta pe plita, facuta de vecini.
Lipia/ turta se servea in loc de paine la masa sau cu magiun drept gustare, copiilor.
Lipia simpla se poate umple cu tot felul de ingrediente si poate fi servita ca aperitiv.
Se da pe razatoarea mica branza telemea de vaca care se amesteca cu branza dulce de vaca si cu marar verde tocat marunt.
Se pune o lingura zdravana din amestecul format pe foaia de aluat.
Aluatul se impatureste.
Se pot forma guguloaie de aluat care sa contina la mijloc umplutura de branza si marar.
Aluatul umplut cu branza se aplatizeaza folosind palmele sau sucitorul, prin apasare usoara, sa nu iasa umplutura prin foaie de aluat.
[directions title=”Reteta pas cu pas”]
- Amestecare faina alba cu faina neagra/ faina integrala, sare grunjoasa si apa rece pana se formeaza o coca.
- Intindere cu sucitorul portii de coca pana se formeaza o foaie subtire.
- Coacere foaie de aluat pe plita incinsa sau intr-o tigaie incinsa.
- Umplere foaie de aluat coapta cu ingredientele pregatite pentru umplutura.
- Servire lipie umpluta ca aperitiv/ gustare.
[/directions]
Aluatul aplatizat, cu umplutura, se aseaza pe plita fiebinte, apasand usor. Se coace pe fiecare parte pana se rumeneste. Pentru intoarcere pe plita, se foloseste o lopatica sau o spatula de bucatarie.
De unde plita ? Folosesc o plita de la un batran resou electric, achizitionat in vremea burlaciei mele. Resoul caruia i-am inlocuit de multe ori rezistenta, intr-un final si-a dat obstescul sfarsit. Am pastrat plita groasa, din fonta (se faceau resouri bune pe vremuri, nu ca cele de acum, aspectoase, dar cu plita din tabla subtire si daca se arde rezistenta nu o poti inlocui). In subconstient m-am gadit, probabil, la turta coapta pe plita din copilaria mea.
Nu avem plita in dotare, nu-i nicio problema ! Putem folosi o tigaie din tabla neagra sau tigaia speciala pentru clatite.
Prin frigider gasim resturi de carne fiarta/ coapta/ fripta, ramasa de la mesele anterioare. Scoatem si niste telemea de vaca/ oaie pe care o taiem in cubulete. Poate ne-a mai ramas niste amestec de branza si marar.
Ceva legume trebuie sa gasim prin camara. Legumele curatate de coaja se taie felii subtiri, lunguiete. Se pot da si pe razatoarea mare.
Foaia de aluat intinsa cu sucitorul se pune in tigaia incinsa si se coace pe ambele parti pana se rumeneste.
Pe foaia de lipie se pune umplutura dorita/ pregatita. Umplutura trebuie sa contina neaparat, legume/ radacinoase.
Se impatureste lipia ca un cornet si se poate servi ca aperitiv la botul calului care sa insoteasca o bere rece/ un paharel cu tuica de prune, pentru incalzire, pana se pregateste masa cea copioasa/ gratarul la iarba verde.
Pofta buna voi frati gurmanzi si voi frati gurmeti de pretutindeni, oriunde va veti afla pe mapamond ! Orice umplutura este bine venita langa betisoarele de legume – peste in ulei de la conserva, pateu de ficat, pateu din peste, pasta de peste/ homar. Nu uitati de cel 3 I de care trebuie sa profitam cand foamea ne da ghes – inspiratie, inovatie, insistenta.