Ma gandesc ca este prea devreme sa scriu retete pentru masa de Paste, chiar daca prin arhiva cu poze s-ar mai gasi cate ceva. Pe acest blog se gasesc deja multe retete cu carne de miel/ carne de ied care pot fi preparate de sarbatorile pascale. Anul acesta, carnea de miel/ carnea de ied romanesc nu a aparut la vanzare, prin galantare. Deocamdata este la vedere prin galantare doar amestecul pentru drob la 18 lei/ Kg. Am vazut o oferta de miel irlandez (doar suntem in UE, nu ?!) in market, la 35 lei/ Kg. Anul trecut se oferea la vanzare miel adus din Australia. Vreau sa cred ca nu acesta va fi pretul pentru mielul de Paste, de-al nostru, romanesc. Se vehiculeaza deja ideea ca producatorii locali nu vor fi lasati de autoritatile responsabile cu pandemia sa-si vanda marfa prin piete/ hale de carne, chiar in spatii special amenajate.
Promisiunea trebuie respectata ! In urma cu cca. 2 luni scriam reteta facuta de mama si bunica la taierea porcului din batatura casei – pomana porcului oricand bine venita. Aminteam acolo ca in copilaria mea pomana porcului era repetata la insistentele noastre, ale copiilor si in zilele urmatoare Ignat-ului, adaugandu-se la reteta initiala tot felul de ingrediente noi. Promiteam sa revin cu alte retete mai elaborate, plecand de la pomana porcului, reteta consacrata. In aceste noi preparate nu aveau cum sa lipseasca carnatii proaspeti din carne de porc, dar nici carnatii afumati care se pregateau impreuna cu celelalte porcarele pentru iarna de mama si bunica, in zilele care urmau taierii porcului.
Amintiri, amintiri …. ! Iarnile erau grele, in jurul mesei ne adunam destui. Prin urmare, garnitele cu carne si carnati la untura, oasele si suncile afumate nu aveau cam sa lipseasca. Parca vad garnitele cu porcarele pastrate in untura cum stateau frumos aliniate, direct pe podeaua din ciment, in camara rece (anexa la bucatarie) cu fundatie si temelie inalta din pietre de rau. Suncile si oasele afumate se atarnau in podul casei in dreptul luminatorului.
Copil fiind nu ratam niciodata ocazia de a o insoti pe bunica cand se urca in podul casei sa verifice afumaturile, sa coboare bucati de sapun facut in casa sau mere si pere, din cele pastrate in fan si ziare, in lazi din lemn. In pod ne urcam prin interiorul casei folosind o scara din lemn masiv, grea si lunga de abia o manevrau doi oameni. Scara se aseza pe capacul de la beciul casei (cu intrare tot prin interiorul casei), razmata de gura podului. In pod imi placea sa simt mirosul de fum si sa privesc de la inaltime prin luminatorul casei la oameni si carute/ sanii trase de cai care treceau pe strada din fata casei.
Gospodaresti ! Pe vremea aceea nu aparusera in comert, pasta de curatat si detergentii. Grasimea care ramanea prin garnite dupa ce se consuma afumatura, dar si grasimea in care se faceau prajelile, nu se aruncau. Acestea erau sortate de resturi si pastrate cu grija de bunica, sa nu rancezeasca, intr-o garnita mai veche. Soda necesara fabricarii sapunului se cumpara din timp. Pe la inceputul verii, cand se adunau grasimi destule, bunica punea un tuci mare pe foc, cu pirostrii, in curtea casei si facea sapun de casa. Eram curios sa prind tehnologia de preparare a sapunului de casa, desi bunica era cu ochii in patru sa nu ma apropii de tuciul care fierbea. Sapunul intarit se taia in bucati mari care se urcau in podul casei, la uscat. Lesia rezultata din fabricarea sapunului de casa se pastra intr-o damigeana din sticla, inchisa etans si legata la gura strans cu panza de sac. Noi copiii eram atentionati sa nu umblam la damigeana. Sapunul facut in casa era de baza la spalatul rufelor. Putina lesie se folosea de mama si bunica la spalatul rufelor intr-o troaca imensa scobita intr-un lemn gros. Lesia amestecata cu apa se da in fiert si o foloseau apoi sa tina in ea ceva timp pentru curatare, cratitele, oalele si tigaile care se innegreau de fum.
Multi ani dupa ce bunica a plecat dintre noi, din podul casei parintesti am tot coborat sapun de casa. Cand traia bunica si ne urcam impreuna in podul casei, coboram doar cateva bucati de sapun. Pe acestea le tinea bunica in magazia de lemne, sub streasina de la acoperis, ferite de ploaie.
Ingrediente de trebuinta in reteta: bucati mari din spata de porc, cu ceva grasime, chiar cu sorici (de preferat parlit, nu oparit), carnati proaspeti din carne de porc, untura de porc, usturoi, ceapa rosie, fulgi de ardei iute, ardei gras, rosii/ suc de rosii, sare grunjoasa, crengute de cimbrisor/ cimbru uscat, piper boabe, foi de dafin, curcuma, boia afumata, vin alb, sec.
Rumenire bucati mari din spata de porc in grasime de porc.
Se poate cumpara spata de porc cu putina grasime si sorici sau bucati gata taiate/ pomana porcului.
Intr-o tigaie cu margini inalte, bine incinsa si unsa cu putin ulei de rapita, se pun bucatile din spata de porc impreuna cu condimente (crengute de cimbru, boabe de piper, foi de dafin, curcuma, boia afumata, fulgi de ardei iute) si un praf de sare grunjoasa.
Carnea se amesteca cu condimentele si se da drumul la foc sub tigaie. Carnea se rumeneste pe toate partile, la foc potrivit, amestecand cu o lingura mare de bucatarie sau cu spumiera.
In tigaia de copt se adauga carnatul intreg, proaspat, din carne de porc.
Se cumpara un metru de carnat gros, proaspat, din carne de porc. Carnatul care se cumpara sa nu fie prea gras si nici excesiv de condimentat. Carnatul mai scump are mai putina grasime.
Carnatul se va praji intreg impreuna cu carnea de porc, in tigaia de copt.
Print
Ingrediente
spata de porc,
carnat proaspat din carne de porc,
ardei gras,
pasta de rosii si ardei capia,
cimbru uscat,
untura de porc,
curcuma,
boia afumata.
Secret bine pastrat ! Carnatul nu se inteapa inainte de prajire pentru ca in timpul coacerii preparatului, grasimea fierbinte sa invaluie carnea in mat si sa o fiarba inabusit. Nu ne dorim naclairea carnii de porc in grasime.
Ceapa rosie se toaca rondele.
Cateii de usturoi se lasa intregi.
Am folosit fasii de ardei gras, ardei capia, gogosar, din legumele congelate in toamna.
Carnatul intreg se aseaza pe marginea tigaii de copt, inconjurand bucatile de carne, rumenite usor.
In tigaie se adauga ceapa rosie tocata rondele, cateii de usturoi intregi, fasiile de ardei gras/ ardei capia/ gogosar.
Coacerea carnii de porc si a carnatului din carne de porc.
Tigaia de copt se acopera cu hartie de copt umezita si stoarsa in maini.
Tigaia de copt se introduce in cuptorul bine incins al aragazului. Focul in cuptorul aragazului se potriveste la mic spre mijlociu.
Coacerea preparatului se face lent, cca. 1,5 ore, dupa cantitatea de ingrediente folosite.
La jumatatea timpului de coacere se scoate tava din cuptorul aragazului. In tava se intorc bucatile de carne si carnatul intreg folosind clesti de bucatarie.
Ordinea etapelor de prelucrare a preparatului.
- Rumenire bucati din carne de porc in grasime de porc cu condimente.
- Carnatul din carne de porc se adauga intreg in tigaia de copt.
- Coacerea preparatului la foc mic, in cuptorul aragazului.
- In tigaia de copt se adauga pasta de rosii si ardei capia. Formare sos pentru friptura.
- Montarea si servirea preparatului pe farfurii intinse, incalzite.
Tava de copt se acopera cu hartia de copt si se reintroduce in cuptorul aragazului.
Secretul gospodinei ! Spre finalul timpului de coacere, in tava de copt s-a strans destula grasime. Se scoate surplusul de grasime din tava folosind o seringa de bucatarie. Aceasta grasime poate fi picurata ulterior pe carne si pe garnitura, la prezentarea preparatului. Pofticiosii de pretutindeni nu vor putea refuza oferta de sos.
In tava de copt se adauga pasta de rosii si ardei capia.
Tava de copt se reintroduce in cuptorul aragazului fara a se mai acoperi cu hartia de copt. Se urmareste prin geamul de la cuptorul aragazului ca pasta de rosii sa coloreze preparatul din tava de copt.
Tigaia se scoate din cuptorul aragazului si se acopera cu hartia de copt. Se lasa preparatul sa se odihneasca 10 minute, timp in care carnea va redeveni mustoasa.
Montarea si servirea preparatului.
Preparatul se monteaza si se serveste pe farfurii intinse, incalzite in prealabil (in cuptorul aragazului cu focul oprit, dupa scoaterea tigaii de copt). O farfurie rece va favoriza sleirea grasimii (nu este de dorit) pe farfurie, iar aspectul final al preparatului va avea de suferit.
Preparatul se serveste cu garnitura din piure’ de cartofi. Sosul de la friptura se picura peste carnea asezata pe piure’-ul de cartofi. Bucata de carnat se serveste langa piure’-ul de cartofi.
La acest preparat se servesc muraturi taranesti.
Sa te tii ! Se bat turcii la gura pofticiosilor incurabili. Sa-l vad pe gurmandul in devenire care pregeta sa invarta o bucata de carnat aburinda in piure’ul fierbinte ?! Sa continuie cu o bucata de carne aburinda si o felie de gogonea.
La un asa festin merge de minune un pahar cu vinul casei rosu din struguri.
Pofta buna voi frati gurmanzi si voi frati gurmeti de pretutindeni, oriunde va veti afla pe mapamond ! Aceasta reteta este putin cam grasa dupa gustul nutritionistilor. Oricum nu o pregatim in fiecare zi. Specialistii spun ca putina grasime consumata in timp ajuta memoria. Acest preparat poate scoate orice gospodina din necaz fiind simplu de pregatit, cu conditia sa se foloseasca ingrediente de calitate. Condimentele nu sunt batute in cuie, se pot folosi si altele, mai iuti (cui ii place si nu i se revolta stomacul).