Prin bucataria romaneasca, rareori se fac asocieri mai ciudate, de fructe cu legume sau doar fructe si carne, de amestecuri de legume (cartofi cu conopida/ brocoli/ telina/ morcov) sub forma de piure’ servit drept garnitura la carne pregatita la cuptor/ tigaie/ gratar, de mancarici cu legume (cartofi sau varza) si fasole boabe, mancare de mazare cu orez sau pilaf de orez in care se pune si mazare sau spanac. Nu imi amintesc ca in copilaria mea, mama sau bunica sa fi gatit astfel de preparate. Cred ca nici macar nu s-ar fi gandit la astfel de asocieri.

Amintiri, amintiri …. ! Imi amintesc de mancarea de prune pregatita de bunica in zilele de post, care pentru noi copiii era insotita de pulpe/ piept de gaina crescuta in curte. Gainile crescute in curte erau atat de grase incat cadeau de pe gard cand se cocotau acolo pentru ca li se facea ameteala, atat erau de indopate cu boabe de porumb/ boabe de grau si fiertura de malai/ paine amestecata cu verdeturi din propria gradina de legume. Gainile si puii erau principala sursa de carne a familiei.

Despre gainile din curtea casei, in copilaria mea ! Gainile aveau avantajul ca putea fi folosita untura de pasare la alte mancaruri, iar pasarea intreaga putea fi fiarta si pregatita  supa de gaina cu taietei de casa, rasol din gaina sau gaina fiarta putea fi pregatita in continuare ca gaina la cuptor sau gaina in vasul roman din ceramica.

Avantaje la cumpararea pasarilor mari, ceva mai grase ! Nu ne obliga nimeni sa mancam carnea de pasare plina de grasime. Gainile mari, rasa grea, sunt preferatele mele la cumparare. Pot fi transate, puse la congelator pe categorii si pregatite ulterior supe sau ciorbe (din aripi, spinari si gat), mancaruri (din aripi, pulpe si tartita), fripturi (din aripi, pulpe si piept), fond de pasare (din spinari si grasimea adunata de pe pasare). Trebuie precizat ca grasimea de pasare se poate culege de pe carne, se topeste si se pune in borcane inchise ermetic, in frigider, putand fi utilizata cel putin 6 luni dupa topire pentru pregatirea altor feluri de mancare.

Prazul nu prea era agreat in familia parintilor mei, desi tatalui meu ii placea sa-l manance in loc de ceapa. Tatal meu nefiind tocmai un fan al mancarii de prune, se recurgea la un compromis si pentru mancarea de prune se calea praz si mai putina ceapa. In familia mea, prazul este la mare cautare, fiind gustat in loc de ceapa si cel mai folosit in tot felul de retete cu sos pregatit din praz, ciuperci si smanatana, atat la peste cat si la carne, dar si pentru mancare de limba cu praz si masline.

Ingrediente de trebuinta in reteta: pulpe de gaina/ pui/ curcan, prune uscate, praz, ceapa, ardei gras si rosii (din cele puse in pungi din plastic la congelator, in toamna), ulei de floarea soarelui/ untura de pasare, sare grunjoasa, piper boabe.

De ce se pune sare grunjoasa cand se calesc pulpele de gaina ? Pulpele de gaina, portionate, se calesc in putina untura de pasare, atat cat sa capete ceva culoare aramie. Se asezoneaza cu sare grunjoasa care are si rolul de a scoate apa din carne. Grasimea aflata in pulpele de gaina se topeste la randul ei.

Pulpele de gaina gata rumenite se scot din cratita, pe o farfurie, folosind o spumiera.

Prazul si ceapa tocate rondele subtiri se calesc impreuna cu feliile de ardei gras congelate, in grasimea de pasare.

Rosiile congelate se decojesc de pielite, trecandu-le mai intai prin jet de apa calduta si apoi folosind un cutit bine ascutit. Rosiile decojite se taie marunt si se adauga peste legumele calite.

Se continua calirea legumelor pana se formeaza un sos de rosii omogen si mai gros. Se amesteca cu o lingura din lemn pentru omogenizarea amestecului de legume.

Legumele calite se asezoneaza dupa gust, cu sare grunjoasa (atentie, s-a mai pus si la prajirea pulpelor de pasare) si piper boabe proaspat macinat. Cine doreste poate adauga si cimbru uscat.

Pulpele de gaina rumenite se adauga in sosul de legume si se da in cateva clocote, pana se fierbe carnea destul de bine si varful cutitului patrunde usor.

De tinut minte ! Daca gaina este ceva mai batrana, pulpele de gaina se cresteaza pe portiunile cu carne mai multa si se calesc/ rumenesc pana varful cutitului intra usor in carne. In crestatura se poate observa cu usurinta pana unde s-a patruns carnea (aceasta capata o culoare roz-alba pe masura ce se patrunde).

Prunele uscate se adauga spre sfarsitul fierberii pulpelor de gaina in sosul de legume.

Mic secret culinar ! Prunele uscate cu mai mult timp in urma nu sunt carnoase. Pentru a redeveni carnoase, prunele uscate se tin in apa calduta timp de 45-60 de minute pentru rehidratare.

Pentru deliciul gurmanzilor de profesie ! Pentru un gust deosebit al preparatului, o data cu adaugarea pulpelor de pasare rumenite, in sosul de legume se picura si vin alb, sec.

Preparatul se serveste pe farfurii incalzite pentru a nu se slei mancarea pe portelanul rece.

O bucata de paine de casa coapta in cuptor, atunci scoasa din cuptor, muiata in minunatul sos va fi un deliciul de nepretuit pentru toti mesenii.

Un pahar cu vinul casei din smochine nu poate lipsi de la un asa festin.

Pofta buna voi frati gurmanazi si voi frati gurmeti de pretutindeni, oriunde va veti afla pe mapamond ! Nu ezitati sa abordati si retete mai putin obisnuite in familia voastra. Niciodata sa nu spui niciodata nu voi gusta un preparat pe care nu l-am mai incercat. Poti avea surprize deosebit de placute. Acest preparat poate fi o surpriza deosebita, gustul sau minunat fiind si unic.