Gata cu friptanele din carne de porc, sarmalele, piftia si afumaturile, macar cateva zile. Numarul cescutelor cu tuica de prune, fiarta si a paharelor de vin revin la minim, adica maxim o cescuta si 1-2 pahare, doar la masa de pranz si doar daca se strange tot neamul si se mai fac urari intarziate pentru anul care deja si-a intrat in drepturi.

Se simte nevoia unei detoxifieri generale a organismului, adica si in privinta desertului, chiar daca in timpul sarbatorilor de iarna cozonacul este desertul de baza.

De-ale cofetariei in propria bucatarie ! Trebuie sa recunosc ca nu prea le am eu cu pregatirea dulciurilor, motiv pentru care ma declar inca o data invatacel culinar, sub patronajul si stricta supraveghere a sotiei mele.

Cum am ajuns la aceasta recunoastere ? Mi-a trebuit ceva timp pana sa ma impac cu ideea ca dulciurile nu prea ies asa cum trebuie decat daca respecti intocmai o reteta fixa, verificata, cantarind si numarand.

In preparatele mele obisnuite nu mi-am pus niciodata problema de a cantari sau a numara ceva. La ochi este singura masura. In rest, idei proprii cat cuprinde si insistenta cand inregistrez (destul de rar, de altfel, ca doar nu o sa ma laud singur) rateuri culinare.

Ce fac de fapt in bucatarie, eu, atunci cand pregatim dulciuri ? Ma descurc ca ajutor la supravegherea mersului culinar al retetei pentru obtinerea in final a preparatului dorit, uneori cu ceva idei constructive, gen – mai pune ca nu strica sau nici prea dulce nu e de preferat.

Spraveghez coacerea, la nevoie, adica sting cuptorul aragazului atunci cand mi se cere la o ora anume. Spal vasele (fara cine stie ce ravna), doar daca este util un anume vas si nu avem dublura (de obicei avem in dotare si dublura).

Ma descurc bine cu gustatul preparatului obtinut, in special al celor calde si dau verdictul final – delicios, gustos, bun, merge …

Si totusi …. ! Aluatul de clatite il pregateste sotia, eu ajut uneori la coacerea clatitelor in tigaia speciala pentru clatite. Chiar ma pricep as putea spune – arunc clatita din incheietura mainii cand doresc sa o coc pe cealalta parte si clatita aterizeaza tot in tigaie.

Coc clatite simple si daca asa se cere le umplu cu dulceata sau gem si le asez una peste alta (stiva) pe o farfurie intinsa. Grea activitate. Isi ia fiecare pofticios, in propria farfurie, dupa cate poate duce.

Amintiri, amintiri …. ! Clatitele sunt o specialitate culinara a familiei mele, declarata de-o potriva de copii, nepoti, surori si cumnati. Cand surorile mele mergeau la parinti (acum plecati dintre noi), la intoarcere, nepotii stiau ca se opresc la noi ca facem clatite bune.

Dulceata de visine nu poate lipsi din camara familiei mele tocmai din motivul amintit, nu poti sti cand se iveste ocazia si se cere.

Cum mai pregatim clatite ? Umpluturile sunt diverse si in realitate se pot folosi de toate felurile, cu lactate – clatite cu branza si smantana la cuptor, clatite cu branza dulce, branza sarata si smantana, la cuptor; cu carne si lactate – pane’-uri de clatite umplute cu carne si cas afumat, pizza rapida din aluat de clatite, cu combinatii mai ciudate – clatite umplute cu te miri ce.

Ingrediente de trebuinta in reteta: lapte dulce, faina alba, apa minerala, oua de gaina, branza dulce, smantana grasa, fructele preferate, proaspete – mere, pere mai necoapte, gutui, prune, etc., fructe uscate/ deshidratate/ confiate – stafide, smochine, curmale, merisor, ghimbir, caise, ananas, etc., coaja de lamai/ portocale trasa in zahar, sare grunjoasa, ulei de rapita/ ulei de floarea soarelui, unt proaspat, zahar vanilat/ extract de vanilie.

Pregatire aluat pentru clatite.

Aluatul pentru clatite se pregateste din 1 litru de lapte dulce, 2-3 oua proaspete, de gaina, faina, un praf de sare.

Se amesteca laptele si ouale folosind mixerul si adaugand treptat faina de grau 3 nule. Faina se pune in functie de cat de groase vrei sa iasa clatitele.

Secretul bucatarului ! In aluat se poate adauga putina apa minerala carbogazoasa pentru a iesi clatitele mai pufoase pufoase.

Secret bine pastrat de profesionisti ! Pentru a se obtine clatite pufoase, aluatul pentru clatite gata pregatit se tine in frigider, la rece, minim 1 ora.

Pentru un gust rafinat, in aluat se poate adauga zahar vanilat facut in casa sau extract (nu esenta, contine alcool) de vanilie. Eu nu am gasit inca pe raft in market, extract de vanilie.

Cum pregatim zahar vanilat ? Se face simplu: intr-un borcan cu capac etans se pune zahar pudra. Se taie o pastaie de vanilie in lung, se scot semintele si apoi se taie bucati mai fine pastaia de vanilie. Semintele si bucatile de pastaie se adauga in zaharul vanilat si se amesteca bine. Se tine borcanul inchis etans 1-2 luni sa se inobileze zaharul cu parfumul de vanilie si apoi se foloseste.

Se zice ca … ! Faina alba adaugata in exces in aluatul pentru clatite baloneaza si creste burta. Nu de altceva dar strica estetica exterioara, nu da bine la public si imbatraneste prematur, „beneficiarul” burtii.

Banc ! Dar ce este burta conform unui banc celebru ? Un monument ridicat in cinstea eroului cazut !?

Coacerea clatitelor.

Se incinge putin ulei de rapita in tigaia pentru clatite si se adauga in bolul cu aluat pentru clatite. Se amesteca bine, cu polonicul, inainte de a lua aluat din bol.

In tigaia speciala pentru clatite, bine incinsa se pune cate un polonic de aluat pentru fiecare clatita care se coace.

Clatitele se coc pe ambele fete. Se intorc in tigaie atunci cand clatita se desprinde de marginea tigaii si se poate folosi o spatula de bucatarie.

Clatitele necesare preparatului se coc mai intai necesitand mai mult timp.

Pregatirea umpluturii pentru clatite.

Branza dulce, ouale de gaina, smantana si coaja de lamai/ portocale trasa in zahar, un praf de sare grunjoasa si putin piper boabe proaspat macinat (optional) se pun intr-un castron pentru amestecare.

Ingredientele se amesteca folosind o furculita.

Pregatire fructe care se amesteca in umplutura de branza dulce si oua.

Intr-o tigaie bine incinsa se caramelizeaza putin zahar tos.

In zaharul tos caramelizat se adauga mere taiate in cuburi si coaja de lamai/ portocale trasa in zahar.

Ingredientele se amesteca in tigaie folosind o lingura de bucatarie. Merele isi vor lasa apa.

Nu este obligatoriu ! Un rafinament suplimentar il poate constitui flambarea merelor. Se picura coniac peste mere cand sunt aproape caramelizate. Se da foc la vaporii de alcool.

Atentie marita la procedura de dare a focului si de ardere a vaporilor de alcool ! Nu da foc cu tigaia pe flacara mare, aprinzand pe deasupra tigaii. Nu le ai cu procedura, mai bine renunta. E mai sigur, decat sa te arzi pe maini. …?!

Cum se pregateste coaja de lamai/ portocale ? Coaja citricelor bine spalata cu apa calduta se curatata de partea alba, se taie fasii subtiri si se fierbe cu putina apa si zahar pana scade si se formeaza o pasta cleioasa, consistenta.

Definitivare umplutura pentru clatite.

Merele caramelizate in zahar se adauga impreuna cu stafidele in amestecul de branza dulce, oua si smantana.

Se amesteca ingredientele folosind o furculita. Umplutura pentru clatite este gata pregatita.

Pregatire vas termorezistent cu ingrediente asezate in straturi pentru coacere preparat.

Se pregateste un vas termorezistent pentru coacere preparat. Vasul se unge cu unt proaspat si smantana grasa.

Clatitele si umplutura se vor aseza in straturi, in vasul termorezistent.

La fundul vasului termorezistent se pune o clatita mai groasa.

Pe clatita se adauga un strat de umplutura nu prea gros.

Preparatul se pregateste in straturi – clatite+umplutura pana se umple vasul termorezistent pe trei sferturi din inaltimea acestuia.

Deasupra se pune o clatita mai groasa. Pe ultima clatita se adauga un strat de smantana groasa.

Coacere preparat.

Vasul termorezistent se introduce in cuptorul incins al aragazului la foc potrivit. Coacerea este gata cand preparatul se rumeneste si clatitele se desprind de marginile vasului.

Desertul se serveste cald cu/ fara smanatana pusa deasupra, cu/ fara inghetata de vanilie.

Desertul se poate servi si rece, cu dulceata de caise alaturi.

Se mai intampla ! Cum ideea servitului mi-a venit ulterior pregatirii acestei retete (la cererea unor gurmeti profesionisti – ce faci dom’le, nu mai dai din clatitele alea, ca nu le-ai manca singur, ce daca sunt reci ?!), nu am facut poze, ideile de servit au fost mai rapide (decizii luate pe loc), decat pusul in farfurie si servitul.

Pofta buna voi frati gurmanzi si voi frati gurmeti de pretutindeni, oriunde va veti afla pe mapamond ! Deserturile simple si rapid de pregatit nu scad cu nimic din savoare lor. Unele sunt de departe mult mai apreciate decat sofisticaniile cofetaresti, poate pe nedrept, fara vreun temei adevarat.