In fiecare an, spre sfarsitul lui martie, pe piata apare leurda sau usturoiul salbatic, frunze de un verde crud care fiind tinere (abia iesite de sub frunzele uscate cazute in toamna, inca umede de zapada depusa prin padure), nu sunt iuti si preparatele cu leurda pot fi servite chiar si copiilor mici.

In aceasta perioada salatele – salata de verdeturi, salatele rapide de sezon, in care punem si leurda cruda pot fi servite la orice friptura de porc sau friptura de vitel.

Amintiri, amintiri …. ! Copil fiind, niste prieteni de-ai tatalui meu ne aduceau in traista lor cateva frunze de leurda. Noi copiii nu stiam ce este leurda, nu prea eram prieteni cu acreala excesiva si nu ne aruncam sa mancam salata, doar tata si bunica erau foarte incantati de aceasta, facuta cu otet de prune (din cel adus de bunicul din partea tatalui) adaugat din belsug. Mama si bunica nu puneau leurda/ usturoi in ciorbe.

Daca in acea perioada mergeam cu tata peste Magura Slatiorului sa-l vizitam pe bunicu’, direct din padure culegeam leurda si urzici.

Pe la sfarsitul anilor ’90 am descoperit leurda pe tarabele precupetelor din piata. Pe la televizor a inceput reclama cu beneficiile pentru sanatate ale leurdei. Mi-am adus aminte de salatele din copilarie si am cumparat la inceput, timid, 1-2 legaturi cu leurda pe care le-am facut salata impreuna cu salata verde. Ne-a placut si usor, usor am inceput sa folosim leurda si prin ciorbe si supe crema.

Pe la mijlocul lui aprilie, cand leurda infloreste (face niste flori mici, albe, cu un miros intepator de usturoi), frunzele mari sunt tot mai usturoiate si salatele nu mai sunt agreate de catre gurmetii de profesie. Acum se pot folosi si bulbii de leurda in loc de usturoi sau impreuna cu usturoiul verde in mujdei. Gurmanzii de pretutindeni nu vor refuza, cu siguranta, ciorbele – ciorba de urzici cu leurda, ciorba de loboda, leurda si salata verde cu ou si smantana; ciorba de urzici cu leurda si smantana, supele crema – supa crema de urzici, supa crema de legume si ciuperci, in care se pune leurda.

Mancaricile in care punem si leurda – urzici batute cu ou ochi, stufat de ied, mancare de spanac cu ou ochi vor fi delicioase, apreciate de toti pofticiosii.

In rulada din piept de curcan cu spanac sau in placinta de spanac punand leurda cruda se obtin preparate deosebite, pline de savoare.

Din experimentele mele culinare ! M-am gandit sa asociez gusturile de dovleac copt cu leurda si hribi, intr-o supa crema. Preparatul obtinut este deosebit, savuros si plin de miroazne tainice care te imbata (gastronomic vorbind). Mergand pe idee, mi-am propus ca in aceasta primavara sa experimentez si cu alte ingrediente, pastrand leurda.

Ingrediente de trebuinta in reteta: dovleac pentru supe/ ciorbe (din cel lunguiet, nu rotund, mai dulce, care este pentru placinta), cartofi, radacinoase (morcov, patrunjel, telina, pastarnac), ceapa uscata, leurda, hribi, verdeata (marar, patrunjel, leustean), ceapa si usturoi verde, ardei gras, rosii/ suc de rosii/ pasta de rosii, untura de pasare, sare grunjoasa, smatana grasa/ iaurt.

Coacerea dovleacului ! Dovleacul se spala cu apa calduta la exterior si se taie pe lungime. Jumatatile de dovleac se curata de seminte la interior folosind o lingura. Nu se curata de coaja, la exterior.

Jumatatile de dovleac se pun la copt, pe hartie de copt, intr-o tava din inox, cu miezul in jos. Se coc in cuptorul incins al aragazului, la foc potrivit. Se verifica coacerea apasand cu degetul pe coaja exteriora a dovleacului. Dovleacul este copt cand degetul poate apasa cu usurinta coaja dovleacului.

Radacinoasele, cartoful si ceapa uscata se dau pe razatoarea mare. Ardeiul gras (am folosit din cel pus la congelator, in toamna) se toaca marunt.

Radacinoasele, cartoful, ardeiul gras si ceapa uscata se calesc in untura de pasare, intr-o oala de ciorba. Se amesteca cu lingura din lemn, in continuu, sa nu se prinda legumele de fundul cratitei.

Cand radacinoasele s-au muiat si ceapa sticleste, in oala de ciorba se adauga apa calda (apa rece, data in fiert inainte, intr-un ibric). Preparatul se da in cateva clocote.

Dovleacul copt se scoate din coaja folosind o lingura. Se marunteste la cutit.

In oala de ciorba se adauga dovleacul copt, maruntit la cutit si sucul de rosii/ pasta de rosii. Se da in cateva clocote. Periodic se amesteca in oala folosind polonicul de ciorba.

Este momentul sa facem crema de dovleac ! Amestecul din oala de ciorba se poate mixa folosind um mixer vertical. Prefer sa folosesc maruntitorul manual (cel folosit la piure’) pentru a ramane pulpa de dovleac ceva mai mare, nu fin maruntita.

Preparatul se asezoneaza cu sare grunjoasa, dupa gust.

Am folosit hribi opariti si congelati in toamna, pastrati in pungi din plastic alimentar, in congelator.

In preparat se folosesc ciupercile congelate, fara a se decongela. Ciupercile se feliaza in bucati mari.

Leurda si verdeata (ceapa, usturoi, leustean, patrunjel, marar) se toaca marunt.

In oala cu ciorba se adauga hribii feliati si verdeata. Se da in cateva clocote, sa se amestece gusturile.

Se prajesc felii de paine in prajitor sau se ung cu putin ulei de masline si se pun intr-o tava de copt, pe hartie de copt in cuptorul aragazului, la foc potrivit.

Se omogenizeaza amestecul din oala de ciorba folosind polonicul. Se gusta preparatul si dupa caz se mai adauga sare grunjoasa si/ sau cateva picaturi de zeama de lamaie.

La acest preparat am folosit iaurt proaspat, pregatit in casa, in vas din lut ars.

In curand ! Mi-am propus sa scriu retete de iaurt proaspat si branza dulce, proaspata, pregatite in casa din lapte dulce, de vaca, cu smantana multa (cumparat de la precupete, din piata), proaspat fiert si racit la temperatura camerei.

Preparatul se pune in boluri mari si se serveste cu paine prajita si iaurt proaspat/ smantana grasa.

Un ardei iute sau putina boia de ardei iute pusa in supa pot imbogati gustul preparatului. Pofticiosii de pretutindeni vor fi fericiti.

La un asa preparat merge de minune un paharel cu tuica de prune.

Pofta buna voi frati gurmanzi si voi frati gurmeti de pretutindeni, oriunde va veti afla pe mapamond ! Trebuie sa recunosc ca nu am fost un fan declarat al dovleacului. Rareori am pus dovleac impreuna cu cartofi si ciuperci, la cuptor pentru a pregati o garnitura la friptura de porc. In aceasta iarna, am pus dovleac la copt in cutorul aragazului, mai intai pentru a-l manca ca desert cu nuci si miere, dar am descoperit ca din dovleac pot obtine si multe alte preparate delicioase, pline de arome ceva mai aparte.