A venit, in sfarsit, iarna, cu zapada (cat de cat) si ceva ger. Ma uit cu oarece nostalgie, in curtea blocului (intens populata cand copiii mei erau mici), sa aud chiote de copii si sa-i vad pe acei copii (mult prea putini, de vreo 7-8 ani incoace) cum se bat cu bulgari de zapada. Imi doresc sa apara prin vreun colt al curtii, un om de zapada, desi masinile parcate, inghesuite unele in altele, cu greu lasa un loc unde sa-l poti amplasa.

Amintiri, amintiri … ! In copilaria mea, copiii stiau sa se joace (nu stateau pe scarile blocului, unul langa altul, cu telefonul in mana, trimitandu-si sms-uri). Nametii de zapada erau cat gardul gradinii (undeva pe la 1,5 m) din curtea casei parintesti. Este adevarat ca nametii erau formati si din zapada data la oparte cu lopata, de tata si bunica pentru a face partie spre fantana cu apa de baut, spre magazia cu lemne sau spre poarta de iesire spre strada, din curtea casei. Pe drum, pentru a putea circula saniile din lemn trase de cai, zapada era impinsa spre santuri/ gardurile caselor, peste trotoare, cu un plug (construit din barne de lemn de stejar), in forma de triunghi isoscel, tras de boi (rareori de cai). Prin anii 60′ a aparut un tractor care tragea batranul plug din lemn din dotarea primariei. Ulita era primul loc preferat, de dat cu sania, al nostru, al copiilor, unde faceam doar incalzirea pana sa ajungem pe deal, unde derdelusul era  populat de copii imediat ce se depunea un strat subtire de zapada.

Ce retete pregatim ? Carnea de vitel (vrabioara, pulpa) este preferata mea ori de cate ori imi propun sa pregatesc o friptura inabusita in vin – pulpa de vitel inabusita in vin  sau inabusita in bere (de preferat bere neagra) – buture de vitel in vasul roman, pulpa de vitel in sos de bere cu piure’ de urzici. Berea neagra, in special, confera un gust deosebit fripturii care fiind in acelasi timp mustoasa si frageda ii inghesuie in jurul mesei, laolalta, atat pe pofticiosi cat si pe mofturosii profesionisti. Gurmanzii si gurmetii, indiferent de varsta, stiu sa aprecieze asa cum se cuvine un astfel de preparat.

Si din carnea de porc (ceafa, muschi sau cotlet) – muschi de porc inabusit, cu urzici batute; spata de porc inabusita cu urzici batute, neoparite; ciolan afumat de porc, cu vin la cuptor; din carne de porc si carne de vitel – muschi de porc si spata de vitel la cuptor, dar si din carnea de berbecut sau carne de oaie (gat, cotlet sau pulpa) – gat de oaie cu carnati proaspeti, in sos de bere, la cuptor; pulpa de berbec inabusita in vin sau din ciotoaie de curcan – ciotoaie de curcan in sos de bere se obtin niste fripturi inabusite, deosebite.

Garniturile preferate pentru astfel de preparate sunt cele pe baza de cartofi, ciuperci, urzici batute, varza calita.

Salatele de sezon sau muraturile taranesti sunt servite de fiecare data. O ceasca cu tuica fiarta sau o cana de vin fiert cu condimente, iarna (te scapa de raceala) sau un pahar de vin alb sau vin rosu, nu pot lipsi de la un asa festin.

Ingrediente de trebuinta in reteta: vrabioara de vitel, cartofi, ceapa, usturoi, morcov, telina, vin alb/ vin rosu, sare grunjoasa, boabe de piper, cimbru, rozmarin, foi de dafin, untura de porc/ ulei de rapita, untura de gasca, verdeata (ceapa, patrunjel, marar), varza noua.

Bucata de vrabioara de vitel, intreaga/ bucati mari, se perpeleste in untura de porc/ ulei de rapita, bine incinsa, pe toate partile, intr-o tigaie din fonta sau direct in cratita de fiert/ copt, la foc iute, pentru a se pastra tot mustul carnii in interiorul bucatii.

In cratita de copt, impreuna cu bucata de carne, se adauga cepe mici, intregi, rondele de morcov ceva mai groase si bucati cat degetul mare, de telina, boabe de piper, frunze de dafin, crengute de cimbru, crengute de rozmarin, sare grunjoasa. Carnea se acopera cu vin alb/ vin rosu si putina apa.

Nu este obligatoriu ! Daca vinul nu este prea tare (in special la cel alb), nu este obligatoriu sa se puna apa/ supa de legume sau supa de pasare. Se da in cateva clocote. La vinul rosu se va forma o spuma care in timpul coacerii va disparea.

Cand lichidul fierbe, cratita se acopera cu capacul si se introduce in cuptorul incins al aragazului, la foc potrivit, pentru cca. 2 ore, timp in care carnea se va fierbe/ coace complet.

Intr-o cratita cu capac se pun la fiert in apa rece cu sare grunjoasa, cartofi intregi, in coaja. Cartofii se fierb pe jumatate, cat sa intre putin, doar varful cutitului.

Cartofii se curata de coaja, se pun intr-o tava de copt si se zdrobesc cu furculita.

Pe cartofii zdrobiti se presara, in “ploaie”, malai si se condimenteaza cu sare grunjoasa si piper boabe proaspat macinat.

Cartofii zdrobiti si condimentati se amesteca bine cu untura de gasca.

In tava de copt, pentru un gust deosebit, se adauga 2-3 catei de usturoi.

Tava de copt cu cartofi zdrobiti si condimentati se introduce in cuptorul incins al aragazului, la foc potrivit. Cartofii sunt copti cand malaiul imprastiat pe cartofii fierti este rumenit.

Se pregateste o salata din varza noua, cu marar verde si ceapa verde. Pe tarabele din piata se gaseste varza noua, ceapa verde si marar verde. Au avut grija turcii sa ne aprovizioneze.

Cand vrabioara de vitel este gata pregatita, nivelul de lichid a scazut in cratita si miroazne tainice se imprastie in toata casa, nu numai in bucatarie. Laolalta, gurmeti si gurmanzi, pofticiosi si mofturosi, aflati in zona, batatoresc drumul spre bucatarie, chiar daca nu a sunat inca, clopotelul pentru masa.

Carnea se lasa sa se odihneasca in cratita cu capac, scoasa din cuptorul aragazului, 15 minute, timp in care carnea va redeveni mustoasa.

Preparatul se monteaza pe farfurii intinse, preincalzite. Farfuriile se pun in cuptorul aragazului, dupa ce s-a oprit focul si s-au scos cratitele.

Nu evitati sosul savuros de la friptura ! Sosul d ela friptura se picura fierbinte pe carnea care musteste.

Un pahar cu vin rosu nu poate lipsi.

Pofta buna voi frati gurmanzi si voi frati gurmeti de pretutindeni, oriunde va veti afla pe mapamond ! Ce bine ca a mai venit si iarna, cu zapada si ger. Avem ocazia sa mai servim cate o cescuta cu tuica de prune, fiarta, sa ne ferim de raceala nu de altceva.