In bucataria actuala, promovata intens pe la televizor, mancarurile, in adevaratul lor sens, nu sunt nici macar amintite in treacat, ca si cum prin bucatariile occidentale (este in moda culinara actuala, romaneasca, sa te inspiri/ sa copiezi retete din gastronomia strainilor) astfel de preparate nu ar exista.
Oare de ce ? In spiritul care ne caracterizeaza pe noi romanii, indiferent de domeniul de activitate, ne orientam spre cultura strainilor. Despre adevarata bucatarie romaneasca, rareori mai vezi ca se incearca retete din batrani, mostenite de mamele si bunicile noastre de la parintii lor. Cu promovarea acestor retete pur romanesti se ocupa uneori, bucatari straini consacrati, aciuiti pe meleaguri romanesti, atrasi fiind de bucataria noastra stramoseasca.
Am aflat, intamplator (un spot pe o retea de socializare), ca exista un institut gastronomic romanesc care pregateste tineri pentru a practica meseria de bucatar, cofetar, patiser, ca sefi. Este un pas inainte pentru Romania unde turismul are multe de prezentat si este loc peste tot in tara pentru construit pensiuni, hoteluri, restaurante, etc. Poate vor aparea in curand si autostrazi care sa dea un imbold serios turismului romanesc. Reclamele pentru scoala gastronomica romaneasca ar trebui sa umple revistele, indiferent de profilul acestora, expuse pe tarabe si sa ocupe locul actual al reclamelor pentru medicamente din spoturile televiziunilor. O mancare sanatoasa are grija de un corp sanatos. Strategia romaneaca (poate a auzit cineva de asa ceva, cum ca ar exista ?!) in domeniul culinar-gastronomic ar trebui promovata prin toate mijloacele mass media. Ce rol ocupa bucataria traditionala romaneasca in scoala sus amintita ?
Amintiri, amintiri …. ! In copilaria mea, undeva prin anii ’60, au venit la noi acasa intr-o vara, cateva zile, un unchi (prieten cu tata de pe vremea uceniciei lor la patron) cu sotia lui (o matusa, ruda departata cu bunica) impreuna cu un amic de-al lor. Unchiul si amicul lor erau bucatari deja consacrati, cu experienta vasta in conducerea unor restaurante mari, cu steif, din acele vremuri, de prin Bucuresti, avand state vechi de serviciu si in complexele comerciale de prin statiuni. Mama care gatea intotdeauna cu pricepere si bucurie, ajutata de bunica, au facut tot felul de preparate, care mai de care mai apetisante si mai pline de miroazne tainice. Oaspetii nostri erau intotdeauna bine primiti, cu voiosie si omeniti cu cele mai bune bucate. La vreo 3 zile de cand venisera a venit vorba despre cum s-au simtit la noi, daca le-au placut bucatele si daca ar mai dori ceva special pentru a 2-a zi, respectiva zi fiind ultima cand mai ramaneau la noi. Prietenul rudelor a apreciat bucatele pregatite si modul de servire. In final, zice mai in gluma, mai in serios – asteptam o mancare cu sos. A existat un moment de suspans pana cand mama s-a prins despre ce dorea si atunci a aparut ideea – chiftele cu sos (am completat eu numele retetei – cum ii placea unui unchi de-al meu), desi programul initial, de servit pentru a doua zi (masa festiva cum s-ar zice, care cadea intr-o duminica) nu continea asa ceva.
Ce mancaruri si mancarici contine retetarul familiei mele ? Pregatim mancaruri cu carne tocata si sos – praz umplut cu carne tocata, chiftele din carne tocata cu spanac, chiftele marinate altfel, chiftele cu sos si ciuperci sotate, mancaruri cu carne si garnituri diverse – mancare de prune si praz cu pulpe de gaina, mancare de mazare si conopida cu aripi de curcan, mancaruri de legume, cu carne – mancare de gutui cu piept de curcan, mancare de vinete cu tartite de curcan, mancare de castraveti cu pulpe de rata, mancare de telina cu piept de pui, mancare de cartofi cu pulpe de gaina, mancare de castraveti si marar cu spinari de gaina, mancare de telina cu piept de pui sau mancaruri de legume fara carne – urzici batute, urzici batute cu slanina afumata, urzici batute cu ou ochi, mancare de vinete, mancare de vinete in stil mediteranian, mancare de dovlecei, mancare din pastai de fasole grasa, vinete si dovlecei zimtate(i) cu legume la cuptor, mancare de conopida, mancare de bame.
Ingrediente de trebuinta in reteta: praz, prune uscate, ceapa, amestec de rosii si ardei gras, suc de rosii si ardei capia, patrunjel verde, ceapa verde, ulei de rapita, sare grunjoasa, piper boabe.
Trebuie terminate ultimele provizii facute in toamna anului trecut ! In reteta se poate folosi amestec de rosii si ardei gras plus pasta de rosii si ardei capia din cele pregatite de cu toamna. Se pot folosi si fasii de ardei gras, rosii – legume congelate in pungi din plastic, de cu toamna. Se pot folosi si legume proaspete.
Ingrediente
- praz,
- prune uscate,
- rosii,
- ardei gras.
Prunele uscate se spala sub jet de apa rece (nu este obligatoriu) si se pun intr-un bol cu apa rece pentru a se rehidrata.
Prazul si ceapa se toaca rondele.
Legumele feliate si amestecul de rosii si ardei se calesc intr-o cratita, in ulei de rapita. Se amesteca cu o lingura din lemn.
Reteta pas cu pas
- Rehidratare prune uscate intr-un bol cu apa rece.
- Feliere praz si ceapa sub forma de rondele.
- Calire rondele de praz si ceapa impreuna cu amestec de rosii si ardei gras in ulei de rapita. Asezonare dupa gust cu sare grunjoasa si piper boabe proaspat macinat.
- Adaugare in cratita cu legume a prunelor uscate rehidratate si a pastei de rosii si ardei capia.
- Servire preparat cu verdeata (patrunjel si ceapa verde) presarata deasupra.
Se asezoneaza dupa gust cu sare grunjoasa si piper boabe proaspat macinat.
Cand prazul s-a muiat se adauga in cratita, prunele rehidratate impreuna cu apa (da preparatului un gust de fum spre fericirea gurmanzilor profesionisti) in care s-au rehidratat si pasta de rosii cu ardei capia.
Se da in cateva clocote pentru ca preparatul sa capete gust de prune uscate si se adauga verdeata tocata (patrunjel si ceapa verde) marunt.
Preparatul se poate servi ca mancare de post.
Un astfel de preparat de post poate fi servit cu paine de casa proaspat scoasa din cuptor. Bucuria fara margini se va putea citi pe fetele gurmetilor care vor muia cu paine calda in deliciosul sos.
Pentru cine doreste sa manance cu carne, in sosul de praz si prune uscate se adauga aripi/ tartite de curcan/ gaina/ pui care au fost fierte pentru a se pregati la felul intai o supa de pasare – supa de gaina cu taietei de casa, supa cu galuste.
Se da in cateva clocote, sa se incalzeasca carnea de pasare fiarta si mancarea sa capete si gust de pasare.
Preparatul se poate servi cald sau rece.
Merge de minune o salata de sezon – leurda, ridichi de luna, sare grunjoasa, otet de mere si miere si un pahar de bere rece.
Pofta buna voi frati gurmanzi si voi frati gurmeti de pretutindeni, oriunde va veti afla pe mapamond ! Incercati si mancaruri fara carne, nu neaparat in zilele de post. Astfel de mancaruri sunt deosebit de gustoase si bine venite pentru sanatatea corpului nostru, in special in sezonul cu verdeturi de primavara – leurda, spanac, salata verde, untisor, macris, ceapa si usturoi verde, patrunjel, leustean si marar verde.